miercuri, 9 februarie 2011

Chapter IX-Part II( Great idea, stupid universe!)


Inca eram confuz, dar Alejandra se desprinsese de mine inainte ca eu sa-mi doresc asta. Ma privea trista si uimita in acelasi timp.
-Scuza-ma…am spus mai mult pentru mine.
-Dumnezeule, Chris, de ce ai facut asta?
Am tacut timp de cateva secunde. Nu stiam nici eu, dar am reusit sa balmajesc o explicatie logica.
-Mi s-a parut a fi cel mai efecient mod de a-ti arata ca nici eu nu regret si ca nu simt dezgust fata de tine.
-Sa nu mai faci asta, niciodata! Mi-a explicat intr-un mod autoritar.
-Asta suna a avertisment. Ce s-a intamplat?
-Chiar asta si e. Nu vreau sa incep sa tin la tine. Nu ar fi bine pentru niciunul.
Marisem ochii, caci nu credeam ca se poate ajunge la asa ceva de la un simplu sarut.
-Okk, am spus ca si cum as incerca sa ma conving singur de asta.
A urmat un moment de tacere.
-Unde are loc nunta?
A zambit.
-Ce ti-e si cu viata asta. Chiar in acelasi hotel la care te-ai cazat.
-Dar nu am vazut nici urma de vreunul acolo. Nici macar pregatiri.
-Mai sunt in jur de 15 zile. Au timp pentru asta. Oricum stiu sigur ca Eliot nu sta cu ea acum. El nu doarme niciodata la acelasi hotel, iar de obicei sunt cu el seara. Din cate am inteles de la el, Lexy nu suporta hotelurile si probabil are vreun apartament.
-Nu stii unde, nu? Desi stiam raspunsul asteptam confirmarea.
-Imi pare rau, a spus sincer. Dar cred ca il pot afla. Eliot ar putea sa-mi spuna, dar fara sa-si dea seama bineinteles.
-Te rog, ajuta-ma cu asta si fac tot posibilul sa te ajut sa scapi din situatia asta.
-Cred ca nu m-ai inteles. Eu nu vreau sa ma salvezi pe mine. Il iubesc pe Eliot si nu vreau sa plec de langa el. Tot ce vreau e sa o iei pe Lexy de aici. Vreau sa fie totul cum era inainte ca ea sa apara.
Incepeam sa cred ca e nebuna, dar in acelasi timp am realizat ca ea ma chemase in pur interes propriu. Am aprobat din cap.
-Anunta-ma cand aflii ceva. I-am intins un biletel cu numarul meu.
Am dat sa plec, cand m-a prins de mana.
-Chris, sper ca intelegi.
-Nu-ti face probleme, am spus privind-o putin suparat. Poate ca in sinea mea acel ego de macho inca mai exista. Ma comportam asa si poate pentru faptul ca nu ii placea de mine asa cum ar fi facut orice alta fata in locul ei. Ma facea sa devin curios si interesat prin atitudinea ei.
Am iesit din acel loc, indreptandu-ma catre hotel. As fi avut un chef nebun sa beau fara sa stiu de mine, dar mi-ai stopat acea dorinta. In momentul in care am ajuns in camera am inceput sa ma gandesc bine la tot ceea ce aflasem, neajungand la o concluzie. Am adormit dupa un dus relaxant.
In dimineata urmatoare m-am trezit din cauza telefonului meu care bazaia pe noptiera. Numar necunoscut…
-Alo! Am spus nervos.
-Te-am trezit? Era o voce de femeie cu accent ciudat-Alejandra.
-Da, dar nu-i nimic. Spune.
-Alejandra sunt.
-Mi-am dat seama…
-Crezi ca poti veni in 15 minuet la o cafea?
-Starbucks sper ca e. De altundeva eu nu beau cafea, am spus morocanos.
O auzeam razand.
-Mai bine facem altcumva. Vin eu sa te iau de la hotel si aduc si cafea de care iti place tie. Mergem la o mica plimbare.
-Mult mai bine asa.Ma suni cand esti jos.
-Ok, pa-pa.
-Oh, Alejandra!
-Da?
-Fara zahar, te rog.
Incepea sa-mi placa cum rade.
-Am inteles.
-Ne vedem…
-Da si eu te pup Christian.
Zambeam. As fi vrut sa continui, dar inchisese. M-am grabit sa fac un dus si sa ma imbrac. Tocmai realizasem ca imi era foame. Poate luam micul dejun cu ea.
Am fost gata chiar mai devreme de a sosi. Am zarit-o imediat. Zambea, lucru ce o facea sa para mult mai draguta. Si cum ma asteptasem tinea doua cafele in maini.

-Hey, in sfarsit. Te astept aici de ceva vreme, am glumit.
-Mincinos zambaret ce esti.
Imi placea sa ma alinte.
-Unde mergem? Am intrebat.
-Si eu care credeam ca ma vei intreba daca am aflat ceva.
Corect, asta ar fi trebuit sa intreb prima data. Ma zapacise cu buna ei stare de spirit.
-Asta urma, am continuat.
-Ne plimbam putin sa terminam cafelele si apoi te duc undeva unde se manaca foarte bine.
-Surprinde-ma atunci.
-S-a facut. Chris, asta seara ma voi intalni cu Eliot. Voi face tot pisibilul sa aflu unde sta Lexy.
-Ai grija, am spus ingrijorat.
-Da, stai linistit. Eliot are incredere in mine.
Parea calma lucru ce ma linistea. Am glumit pe tot parcursul drumului pana am ajuns la un restaurant nu prea sofisticat. Se vedea ca avea mai multi clienti ziua.
In momentul in care am dat sa deschid usa am zarit-o pe Lexy. Am incremenit. M-am intors brusc la Alejandra cu o fata speriata. Aveam un gol in stomac. Faptul ca o vazusem dupa atata timp ma facea sa alerg de fericire, dar eram prea socat. Era la fel de frumoasa, dar parea plictisita sau chiar trista.

-Ce s-a intamplat?
-E aici.
-Cine? A intrebat speriata.
-Lexy, am spus mai mult pentru mine.
Imi doream nespus de mult sa alerg si sa o strang in brate, sa ii spun ca o iubesc. Dar m-am abtinut. Alejandra ramasese fara cuvinte ca si mine.
-E cu cineva?
-Nu, singura.
-Ce ai de gand sa faci? M-a intrebat calma.
M-am gandit, realizand in acele secunde ca nu avea nici un rost sa intru si sa ii spun tot ceea ce stiam. Trenuia sa ma asigur ca inca mai tine la mine sau cel putin sa o fac sa tina din nou in caz contrar. Asa ca mi-a venit o idee.
-Alejandra, tu o sa intri cu mine de mana inauntru. O sa te prefaci ca esti iubita mea si ma lasi pe mine sa fac restu.
-Vrei sa o faci geloasa? A intrebat confuza.
-Vreau sa-mi dau seama ce simte pentru mine. Atat.
-Cum vrei, a continuat indiferenta.
Am pasit inauntru. Imi tremurau picioarele, dar am disimulat un ras fericit. Alejandra era confuza, asa ca i-am soptit la ureche sa rada in acelasi timp cu mine. Doar trebuia sa fim fericiti.
In momentul in care am ajuns in dreptul mesei ei, am simtit ochii ei atintiti asupra mea. Am incremenit. Dumnezeule cat de dor imi fusese de ei. Nu schita nimic.Pur si simplu ma privea cu aceeasi plictiseala. Ne-am privit timp de cateva secunde.
-Lexy? Am intrebat chipurile uimit.
-Chris…a spus inghitind in sec.
-Ce faci aici? Zambeam atat de fals. A deschis ura sa spuna ceva, dar a inchis-o la loc, razgandindu-se.
-S-a intamplat ceva? Am intrebat parand surprins de tacerea ei.
-Nu te-am vazut de atata timp…Cine e domnisoara? Nu ar trebui sa fii casatorit cu Zoey?
-Imi cer scuze ca nu v-am facut cunostinta. Ea e Alejandra, iubita mea.
Si-au dat mana privindu-se cu retinere. Am simtit acea uimire din ochii lui Lexy. Parea schimbata, mai matura si mai trista. Isi controla reactiile cu mai multa usurinta.
-Iar cu Zoey, se pare ca nu ai facut alegerea corecta. Ai plecat si nici macar nu m-ai lasat sa-ti explic ca nu vreau sa mai am nimic de-a face cu ea.
A oftat.
-Scuze ca am plecat asa, dar oricum amandoi aveam nevoie de asta.
Am ridicat din spranceana. Nu prea intelegeam ce vrea sa zica.
-Dar nu mi-ai raspuns ce faci aici, am schimbat subiectul.
-Ma...-simtisem acea pauza- marit, a spus in cele din urma.
M-am prefacut surprins, desi inca ma intriga acea veste. Tot imi venea sa sparg ceva de fiecare data cand auzeam.
-O, felicitari! Am spus, zambind. Mi-a urmat si Alejandra initiativa si a felicitat-o.
-Multumesc, cred.
Se vedea retinerea din vocea ei. Nu-si dorea asta, desi inca nu auzisem din gura ei acest lucru.
-Eu o sa iau micul dejun cu brunetica mea. Am spus asta ciupind-o de obraz jucaus. Voiam sa-i para rau ca plecase. In schimb Alejandra mi-a zambit. Iar mai apoi, sunt liber pentru ca ea are ceva de facut. I-am facut cu ochiul complicei mele. Totul parea real, mai putin ceea ce se intampla in sufletul meu. Nu era impacat cu minciunile pe care le ziceam. Vrei sa iesim? Mai discutam?
-Aaa, imi pare rau.
Nu-mi venea sa cred ca urma sa ma refuze. Chiar asa de tare o suparasem sau pur si simplu nu-i pasa.
-Sunt inca incurcata cu pregatirile. Dar poate imi fac timp zilele astea. Mai stai pe aici, nu?
-Presupun ca da…am raspuns.
-Nu de alta, dar as vrea sa-ti las o invitatie pentru nunta. Oricum ti-as fi trimis una la Mark.
Nu-mi venea sa cred. Trebuia sa ma gandesc la ceva rapid pentru a o face sa se intalneasca cu mine in aceeasi zi. Cu cat lamuream mai repede lucrurile cu atat mai bine.
-Lasa-mi numarul tau.
I l-am dat, dar as fi sperat ca eu sa fac rost de al ei asa o puteam suna cand vruiam. M-am multumit pentru moment cu ceea ce realizasem. Cel putin stiam ca e in regula. Alejandra scria ceva pe telefon, dupa care mi-a aratat discret.
-Chris, scumpule, uite ce mesaj mi-a trimis taicamiu.
M-am uitat, observand ce vruia sa zica.
„Chris trebuie sa plec. I-am promis lui Eliot ca ma duc sa-i caut un costum. Te las aici cu Lexy?”
-Si pleci?am intrebat disimuland. Lexy se uita ca si cand nu ar fi vrut sa-i pese, dar disimula foarte prost. Zambeam in sinea mea.
-Da. Trebuie sa-l ajut.
-Ok. Lexy tu mai ramai aici?
-Nu. De fapt o sa plec si eu imediat. Am niste lucruri de rezolvat.
Bun. Acum ramansesem fara niciuna. Damn!
-Plecati amandoua. Ok…
Am vrut doar sa-i zic pa pa Alejandrei, dar mi-am amintit ca se presupunea ca suntem iubiti. Am tras-o aproape de mine si am pupat-o pe buze. Lexy se simtea stanjenita.
-Pa iubitule.
-Paaa.
M-am asezat la masa la care se afla si ea. Deja incepuse sa caute banii in geanta.
-Chiar trebuie sa pleci acum? Inca mai speram.
-Dar tu chiar esti pe bune cu tipa asta?
Yes! Era finally curioasa.
-Sincer…am facut o pauza, da.
Citeam uimire pe chipul ei si poate putina furie.
-Nu ma asteptam sa fii asa. Nu te-am vazut decat o data asa de sincer si…mhh…dragut. Cu…
-Tine, am continuat.

duminică, 6 februarie 2011

Chapter IX-Part I(Confusion)



Am privit in gol timp de cateva secunde. Nu stiam ce sa-i zic.In momentul in care am hotarat sa-i raspund, mi-a luat-o inainte.
-Aaa uita ca te-am intrebat asta. Scuza-ma. Stiu ca esti aici pentru Lexy.
Am zambit intr-un mod aprobator.
-Ca tot am ajuns in acest punct, iarta-ma daca sunt prea direct, dar chiar ma intereseaza sa stiu ce legatura ai cu ea. Cu ce ma poti ajuta?
-Chris, o cunosc foarte bine. Doar atunci cand eviti o persoana ajungi sa faci opusul lucrurilor care ii plac ei.
-Ce vrei sa spui cu asta? De ce sa o eviti?
-Nu are rost sa o mai lungesc. Sunt amanta viitorului ei sot.
-Nemernicul! am ingaimat.
-Zici asta despre el pentru ceea ce ii face ei, nu?
-Da, Alejandra. Vreau sa stiu tu de ce accepti situatia asta?
-Ma temeam ca vei spune asta. Sunt de acord doar pentru simplul fapt ca eu ma aflu aici, in bordelul lui exclusiv pentru a-i satisface placerile atunci cand are nevoie. Pe mine doar ma foloseste. Iar fara el nu as avea cu ce sa traiesc.
-Nu ai avea cum sa traiesti cu haine de firma? Chiar crezi ca nu stiu sa fac diferenta intre o persoana care nu are bani si una care isi permite sa se imbrace de la Gucci?
-Christian, nu intelegi! De ce nu ma lasi sa vor…
Ma scosese din sarite. Aveam impresia ca sunt pure pretexte si ca isi bate joc de mine.
-Alejandra, gata! am strigat. Vrei sa spui ca ai venit la barul acelui hotel sa ma cauti pe mine? Pareai chiar de a casei. Nimeni sarac nu-si permite sa bea tequila. A nu avea bani nu e un pretext sa te prostituezi.
-Dar nu ma prostituez! Ma culc doar cu Eliot!
-Si te plateste pentru asta. Cum o sa numesti acest serviciu? Preferi sa-ti zic ca esti prostituata de lux?
-Inceteaza! Nu ai nici un drept sa ma judeci.
Avea dreptate, dar nu suportam atitudinea ei.
-Da asa e. Nu vad de ce imi pasa de situatia ta. Am venit aici pentru Lexy.
-Iti pasa? M-a intrebat surprinsa.
Am inghitit in sec. Nici eu nu realizasem ce spusesem. Eram contrariat.
-Mi-ar pasa de oricine in situatia ta.
-Mda, ma gandeam eu. Acum ma lasi sa iti explic? Sau vrei sa pleci si sa nu aflii ce te intereseaza?
-Spune…
-Eliot m-a sunat si ieri seara. Eu sunt sclava lui, Chris. Daca nu sunt acolo atunci cand el imi ordona sa fiu, ma ia mama dracu. Ai inteles? Chiar crezi ca imi doresc viata asta? O urasc, dar nu am ce sa fac. S-a atasat de mine atunci cand eram pura ospatarita la unul din hotelurile lui. De la acea slujba am ajuns sa fiu carpa lui de sters pe jos. Si stii ce? La inceput nu a fost asa deloc. Se comporta chiar foarte frumos cu mine, ba chiar mergeam la masa impreuna si imi marise salariul ca ospatar. Si asta pana cand a aparut iubirea vietii tale, Lexy Rodarde. Am blestemat-o, Christian. Nici nu ai idee cat de mult s-a schimbat Eliot de atunci.
Eram in soc. Inca nu realizam ce imi zicea. Procesam informatia destul de greu. Imi parea rau de ceea ce trebuia sa suporte zilnic, dar si mai tare ma intriga faptul ca o ura pe Lexy.
-De ce nu pleci? A fost singura intrebare pe care am putut sa o articulez.
-Pentru ca m-ar gasi si in gaura de sarpe. Am indraznit doar sa-i propun sa plec, sa ma angajez in alta parte si m-a plesnit. Mi-a jurat ca daca voi indrazni vreodata sa fug de el nu voi mai avea zile sa povestesc ceea ce mi s-ar putea intampla. E obsedat de gandul ca nu ma va mai avea langa el. Acum ca a aparut Lexy, nu ma mai bate la cap asa de mult. Mi-a povestit tot ceea ce se intampla intre ei doi.
Simteam cum fierb de nervi.Cum se putea sa existe o asemenea jigodie de om.Daca l-as fi avut in fata mea cu siguranta l-as desfigura. In ochii Alejandrei se formeau lacrimi. M-am apropiat sa o imbratisez. In acel moment a inceput sa planga.
-Shhh, linisteste-te. Iarta-ma ca m-am grabit sa trag o concluzie. Poate nu e tocmai momentul potrivit, dar spune-mi ce s-a intamplat intre ei doi? Lexy il iubeste? Cum se comporta cu ea? Daca a indraznit sa o atinga…
-Te inteleg si stiu ca asta te intereseaza. Nu stiu daca il iubeste, dar sunt sigura ca nu i-a facut nimic…inca.
Am reactionat rapid.
-Cum adica „inca”?
-Mi-a spus ca pana o sa se casatoreasca cu ea totul o sa fie perfect in ochii tuturor. Nu-si doreste decat sa puna mana pe averea ei. Desi are poate prea mult, sustine ca niciodata nu e indeajuns. E bolnav de lux si tocmai de aia imi da bani sa ma imbrac. Stiu ca ma iubeste si ii e teama sa nu-l parasesc, dar are un mod obsedant de a-si arata afectiunea.
-Continua, am spus in cele din urma.
-Lexy e in siguranta deocamdata. Dupa casatorie o sa-i faca viata un calvar. Mi-a jurat asta. Nu o va lasa nici macar sa isi viziteze tatal. Are planuri diabolice cu ea.
Am incremenit.
-Alejandra, de ce dracului nu ai spus nimic pana acum? De ce nu cauti ajutoare? Vrei sa o omoare si apoi sa spui ce stii? Dumnezeule!
Nu-mi venea sa cred ca mai aveam foarte putin timp de a o salva.
-NU! Chistian, nu o va omori. Stiu ca nu ar fi in stare de asta.
-Alejandra, te bate! Ce crezi ca urmeaza dupa asta?
-Nu a intrecut masura niciodata.
-Nu exista asa ceva. Nu pot sa cred ca ii tii partea. Atunci m-am gandit ceva mai bine asa ca am intrebat-o ferm. Il iubesti?
A oftat.
-Da. Nu asa cum o iubesti tu pe Lexy, frumos si sincer. La noi iubirea ca in povesti nu exista. Dar a fost mereu cu mine cand mi-a fost greu si mereu m-a ajutat, chiar daca petrec zile de calvar cu el. Mi-as fi dorit sa te fi cunoscut pe tine in locul lui. Probabil te-as fi iubit mai mult decat orice pe lumea asta.
Cuvintele ei ma flatau, dar nu vedea in mine decat o persoana capabila sa o ajute sa iese din situatia in care se afla. Am strans-o in brate. Desi nu vruia sa recunoasca tot ce si-ar fi dorit in acel moment ar fi fost sa scape de acel om de nimic.
-In momentul in care te-am zarit acolo, la bar, am simtit acel fior de emotie ca atunci cand esti la inaltime pentru prima data. Ii multumeam Domnului ca erai acolo. Stiam ca daca ma apropii de tine voi reusi sa-ti trezesc interesul pentru a-ti putea povesti toate acestea astazi.
-Si sarutul a fost tot parte din planul de a-mi atrage atentia? Era o intrebare ce ma framanta oarecum.
-A fost ceva de moment. Nu intentionasem sa fac asta, dar in momentul in care am realizat cat de frumos e ca cineva ca tine sa tina asa mult la o fata pur si simplu am simtit invidie. Vruiam ca macar pentru o clipa sa primesc si eu putin din acel sentiment. Stiu ca pentru tine nu a insemnat nimic, dar nu regret ca am facut-o. Iarta-ma daca gestul meu te-a suparat.
Se insela amarnic. Ceva insemnase pentru mine, caci imi doream sa mai fac asta o data, iar acum cand o simteam asa lipsita de aparare dorinta crestea din ce in ce mai mult. Am desprins-o de mine, privindu-i ochii negrii incetosati. Mi-am apropiat buzele de ale ei. Erau fierbinti si tremurau-plansese. Lacrimile ce i se prelinsesera pe buze mi-au dat un gust sarat, dar placut. I-am mangaiat parul usor, suav. Simteam ca trebuia sa ma comport cu ea mai delicat decat o facusem vreodata cu cineva. Acel mod in care ma strangea in brate imi aducea aminte de Lexy nonstop. Nu vruiam sa inceteze. Singurul lucru de care inca nu-mi dadeam seama era urmatorul: continuam sa o sarut pentru ca imi aducea aminte de femeia pe care o iubeam sau faceam asta doar pentru simplul fapt ca Alejandra trezea in mine sentimente noi?

sâmbătă, 8 ianuarie 2011

The Tourist-best movie



Va recomand filmul The Tourist din toata inima. Momentan este filmul meu preferat, bineinteles alaturi de Tre metri sopra il cielo si continuarea Ho voglia di te. Merita vazute toate, dar daca vreti unul nou si in top The Tourist este cel potrivit.
In cazul in care v-am convins, vizionare placuta! :)

vineri, 7 ianuarie 2011

Chapter VIII (Pure disclosure)






Am reactionat cat de repede am putut si am strans-o si mai tare de mana. Nu vruiam sa plece fara sa-mi dea niste explicatii. M-am incruntat si am intrebat-o cat de calm am putut.
-Ce dracului vrei sa spui cu asta?
Mi-a zambit, lucru ce ma scotea si mai tare din sarite.
-Cálmate!
-Ce? am intrebat neintelegand.
-Calmeaza-te, am spus.In spaniola asta inseamna.
-Te-am intrebat ceva si vreau sa-mi raspunzi!
-Ok, ok. Am spus ca m-ai gasit.
-Asta am inteles, dar ce vrei sa spui de fapt?
-Uite chiar trebuie sa plec, dar iti scriu un biletel din care vei intelege ce vreau sa spun.Ti-as explica chiar acum, dar ma grabesc.
-Ce biletel? Nu te las sa pleci daca nu imi zici acum.
-Haide ai confianza…incredere in mine. Ti-l las la receptie, promit. O sa intelegi, Chris.
Am privit-o in ochi si i-am dat drumul. Speram din tot sufletul sa spuna adevarul, caci in caz contrar aveam de gand sa rascolesc toata insula numai ca sa o gasesc.
-Nu ma cunosti si nu stii de ce sunt in stare. Doar tine-te de cuvant!
-Ok, am inteles.Inainte sa plec, mai am o ultima intrebare. Tu ai vorbit de Lexy Rodarde, nu?
-Da. Imi era clar ca o cunostea sau ca stia ceva despre ea.A plecat, aproape alergand. Se vedea ca se grabeste. Poate era doar imaginatia mea, dar de cand incepuse sa-i sune telefonul devenise mai agitata.
Am stat toata seara in hotel in speranta ca voi primi vreo veste de la ea, dar inca nu-mi lasase nici un mesaj.
In dimineata urmatoare m-am trezit la ora 08:00, chiar la timp pentru room service. Nu as fi coborat la restaurant sa iau micul dejun pentru nimic in lume. De cum a intrat baiatul ce imi adusese mancarea am si zarit un plic pe masuta portabila.
-Asta e pentru mine, da?
-Da domnule. A sosit de dimineata la receptie, dar nu are expeditor.
-Nu conteaza, poti iesii.
M-am grabit sa il deschid, dar am avut o dezamagire la fel de mare ca entuziasmul. Era scris in spaniola si nu intelegeam nimic. Alejandra se juca din nou cu mine si chiar nu-mi doream asta. M-am imbracat rapid in timp ce sunam secretara tatalui meu.
-Alo, buna dimineata! Aici biroul…
-Hey, Amble, lasa formalitatile. Sunt eu Christian.
-Aaa, cu ce va pot ajuta?
-Fii atenta, iti trimit peste 5 minute un biletel prin fax. E in spaniola. Tradu-mi-l si mie te rog.
-Domnule, imi pare rau, dar am ceva treaba pentru tatal dumneavoastra. E urgent?
-DA, e urgent! Hai Amble, te rog frumos. Nu dureaza mult.
-Okk, daca sunteti asa dragut.
-Merci mult, te pup.Paaa.
-La revedere.
Am coborat la receptie si am trimis textul. Nu a durat decat 15 minute sa primesc raspunsul.
Chris, te-ai inselat cand ai spus ca nu stiu cine esti. Te cunosc foarte bine, la fel cum o cunosc si pe Lexy. Presa nu lasa doi copii de oameni bogati asa ca voi, nebagati in seama. Iti pot spune doar ca te pot ajuta sa o gasesti. Sunt la fel de pro ca si tine in legatura cu impiedicarea nuntii. Spre deosebire de tine, Eliot mi-e foarte cunoscut. Iti povestesc mai multe asta seara. Ne intalnim la Monta restaurant& Lounge Bar.Nu pot stabili o ora anume, dar nu pleca de acolo pana nu ne intalnim.Stiu ca vei face ce iti spun pentru ca vrei sa-ti gasesti iubita.
A nimanui,
Alejandra


Mhh…fusese chiar ciudat modul in care isi incheiase scrisoarea. Am dedus ca se simtea sau poate chiar era singura. Oricum aveam sa aflu in curand.
Mi-am petrecut ziua, cat ramansese din ea plimbandu-ma. Vruiam mai mult sa stiu unde era locul de intalnire. Eram foarte nerabdator asa ca ma simteam destul de agitat. Inca nu puteam sa deduc ce se intampla, dar cert era ca aveam mare noroc.
La ora 20:00 am fost acolo.Dupa cate realizasem din timpul zilei, era un fel de club de noapte cu animatoare si toate cele. Am urcat si m-am asezat la bar. Ma putea zari cu usurinta asa ca mi-am comandat un whiskey cu gheata, ca de obicei.Melodiile erau ceva gen house imbinat cu o nota exotica, engleza si totodata, probabil spaniola.Cuvintele semanau cu cele din scrisoarea Alejandrei.
Trecuse deja o ora si incepusem sa ma plictisesc de fetele care ma tot priveau insistent. Acum ceva ani mi-ar fi placut la nebunie asta, dar acum ma simteam stanjenit. O alta anomalie era aceea ca nu bausem intr-o ora decat 2 pahare de whiskey si o apa tonica. Vruiam sa fiu lucid pentru intalnirea mea cu Alejandra pentru ca avea sa-mi spuna lucruri care cu adevarat ma interesau.
Dupa ce mi-am terminat si apa am zarit o animoatoare probabil, imbracata sumar, indreptandu-se catre mine. Nu-mi puteam da seama cum arata, caci avea o masca cu pene pe fata. Nu aveam chef sa refuz o noapte de sex, asa ca m-am ridicat, indreptandu-ma catre boxe. Ciudat era faptul ca se tinea dupa mine. In cele din urma m-a prins de mana. M-am intors, stiind despre ce era vorba, cu un chip inexpresiv. Mi-a balmajit ceva. Nu auzeam nimic asa ca m-am apropiat de ea. In acel moment m-a tras intr-o directie ce indica iesirea din club. M-am oprit caci eu aveam treaba aici. Nu trebuia sa plec sub nicio forma. Mi-am cerut scuze politicos, spunandu-i ca eu nu caut asa ceva. S-a uitat la mine cu o privire pe care aveam impresia ca o cunosteam si m-a tras de mana pana pe hol. Am acceptat sa merg doar pentru a ajunge intr-un loc linistit in care sa inteleaga ca ii ziceam. In momentul in care am vrut sa incep din nou sa vorbesc, mi-a luat-o inainte.
-Te-am auzit.
Recunosteam oarecum accentual ala. Era Alejandra. Si-a dat masca jos si mi-am dat seama ca era putin nervoasa.
-Alejandra, scuza-ma. Chiar nu stiam ca esti tu. Ce cauti imbracata asa? Am intrebat, strambandu-ma.
-Ti se pare dezgustator? Stai sa vezi asta.
Nu am apucat sa-i zic “nu” pentru ca m-a tras din nou de mana, facandu-ma sa o urmez. Am coborat niste scari. In orice caz nu erau aceleasi pe care le urcasem, dar tot conduceau la iesire. Probabil cea din spate, dar nu conta.
-Unde mergem? Am intrebat curios.
-Asteapta, mi-a raspuns.
Undeva sub scari era o usa, nedandu-mi seama de asta pentru ca dintr-un motiv necunoscut de mine era tot din marmura. Parea sa fie cumva ascunsa, dar n-am intrebat nimic. Vruiam sa vad unde duce mai intai.
O lumina rosiatica invaluia un mic hol. Am pasit, avand o vaga idee despre ce era vorba. Am auzit muzica si am coborat din nou niste trepte in spirala. Nu faceam decat sa o urmaresc pe Alejandra. Dupa cum banuisem era un fel de bordel. Probabil de asta si era ascuns. In acel moment am zarit alte fete imbricate ca si Alejandra dansand pe langa barbati si servindu-i. Altele chiar erau la bara. Am avut parte de un soc in momentul in care am realizat ce era de fapt fata care ma adusese aici. Am privit-o, zambind. Nu vruiam sa se simta jenata.
-Sunt ceea ce vezi. Sper ca nu conteaza asta si ma vei asculta.
-Stai linistita, nu obisnuiesc sa judec.
-Atunci urmeaza-ma.
-Stai putin. Macar spune-mi unde mergem. Nu crezi ca am tacut destul in seara asta?
-Vreau sa vorbim in liniste si fara sa fim deranjati. Sefa mea o sa creada ca esti un client asa ca mergem intr-una din camerele…
-Ok, am priceput. Am intrerupt-o, stiind ca probabil nu ii era usor sa vorbeasca despre asta.
Am mers pe un hol ce parea a fi de hotel, numai ca lumina cam lipsea. Am intrat cred in cea de-a treia camera, dar era ocupata. Un bosorog era peste una din colegele ei, probabil. Am ramas putin dezgustat. Aveam si eu fetele mele la Patron Tequila, dar ele erau exclusiv pentru mine si faceau asta pentru ca isi doreau. Nu obligasem pe nimeni sa faca ceva impotriva vointei sale. In rest erau doar simple dansatoare.
Am mers mai departe, gasind o camera goala. Am intrat si intradevar era ceva mai liniste. Am lasat-o pe ea sa inceapa conversatia.
-Fa-te comod.
Am zambit.
-Nu e nevoie. Ma simt bine asa.
Si-a lasat privirea in jos, dupa care mi s-a adresat din nou.
-Se pare ca ai reusit sa intelegi ceva din scrisoarea mea.
-Vrei sa spui totul.
-Ma asteptam, sincer.
M-a uimit putin raspunsul ei. Nu ma cunostea, desi realiza multe dintre reactiile mele.
-Vad ca te uiti putin ciudat, dar te inteleg. Stiu ca te intrebi asta, desi stii.Iar raspunsul este ca da, chiar sunt prostituata.
La asta chiar nu ma asteptam. Am marit ochii, fiind si mai surprins ca la inceput.
-Unde ti-e globul de cristal? Unde il ascunzi? Am intrebat, incercand sa destind atmosfera.
A zambit. Macar atat am putut sa fac. Ceva ma facea sa nu ma simt bine daca era suparata.
-Chris, nu vreau sa te simti dezgustat de mine. Nu sunt orice fel de prostituata.
-Am vrut sa-ti mai spun asta o data. Nu imi inspiri dezgust.
-Dar ce-ti inspir? m-a intrebat cu o voce chiar trista. Acum ca stii ce sunt, m-ai mai saruta?
Nu stiam ce sa-i raspund. Pentru o clipa uitasem de scopul meu din acea seara. Imi statea gandul doar la gustul ei, pe care mi-l aduceam aminte din seara trecuta.

luni, 3 ianuarie 2011

Sexion D'assaut - Désolé

Chapter VII-part II ( A kiss from Alejandra)



Era Ajunul, iar eu ma aflam in Bora Bora. Nu aflasem nimic despre Lexy. Informatiile erau confidentiale, iar presa nu preciza decat ceea ce deja stiam. Mai aveam 9 zile la dispozitie sa o gasesc. Partea proasta era ca numai ce ajunsesem. Inca nu eram sigur daca ea se afla deja aici, desi dupa cum reusisem eu sa o cunosc sigur venise mai devreme pentru a se asigura ca totul era exact asa cum planuise. Puteam gandi cu usurinta aceste lucruri pentru ca aveam presentimentul ca acea nunta nu va avea loc. M-am cazat la unul din hotelurile pampalaului de Eric in speranta ca pot afla ceva.
Durase atat de mult sosirea mea acolo datorita faptului ca trebuia sa lamuresc situatia cu tatal meu si sa ii strig cat de tare pot lui Zoey ca nu vreau sa mai aud de ea in viata mea.
Era seara asa ca am coborat, dupa instalare, la pub-ul hotelului.M-am asezat la bar si am comandat un whiskey cu gheata. Am savurat putin pana cand am zarit cu coada ochiului o domnisoara, asezandu-se langa mine.Avea un accent mexican. Mi-am dat seama de asta in momentul in care a comandat o tequila. Am realizat discret conturul fetei si culoarea parului, de un castaniu inchis. Era feminina si destul de sigura pe sine. Am mai luat o inghititura, tragand cu ochiul la felul in care isi savura bautura. Imediat cum am pus paharul jos am si auzit-o adresandumi-se.
-Hey!
Mi-am intors privirea catre ea, analizandu-i mai bine chipul. Avea ochii caprui si expresivi. Puteam spune ca e chiar frumusica, dar faptul ca parea nervoasa ma nedumerea.
-Da? Am intrebat radicand din spranceana.
-Stii cine sunt? Nu, nu stii. Ma cheama Alejandra si sunt din Guatemala.
Am ramas uimit, caci nu intelegeam unde vrea sa ajunga. Doar nu o intrebasem nimic.
-Ok.Dar…
-Niciun dar. De ce trebuie sa existe un “dar”. Voi barbatii nu puteti sa acceptati ceea ce zicem noi fara sa ziceti un “dar”.
Incepeam sa cred ca e nebuna sau in cel mai fericit caz beata.
-Stai putin draguta!
-Alejandra, nu draguta. Ti-am spus cum ma cheama.
-Alejandra…te simti bine? Nu te-am intrebat nimic si ai inceput sa-mi vorbesti asa de…m-am oprit pentru ca totusi nu vruiam sa o jignesc.
-Nebuna. Nu te opri. Stiu ca asta gandesti. Prefer sa-mi spui ce gandesti, decat sa ma barfesti cu mintea ta. Mai bine spune-mi, ai mai considerat vreo femeie importanta din vata ta “nebuna” ?
Am stat un moment sa ma gandesc. Nu stiam daca sa ma retrag usor sau sa o iau la fuga. De-a ce se juca? Dar in acea acea clipa am realizat de fapt ce ma intrebase, dar si mai rau ce ma intrebasem eu. Doar pe Lexy o mai consideram nebuna si doar ea se mai jucase cu mine.Brusc am simtit nevoia sa ii raspund.
-Da.
-Dupa felul in care imi raspunzi, nu prea vrei sa vorbesti despre ea.Dar nu conteaza. Spune-mi cine e?
Am clipit. Femeia asta studiase cumva psihologia? Care era treaba cu ea?
-Ha…ma amuzi. Nu te intereseaza daca sufar in timp ce iti povestesc?
-Aha, deci suferi! Stiam eu. Si ca sa-ti raspund la intrebare, nu ma intereseaza.
La dracu! Ma injurasem in gand pentru ca o lasam sa afle lucruri pe care nu vruiam sa le dezvaluiesc.
-De obicei voi femeile ar trebui sa fiti mai sensibile.
-Hai draga lasa-ma cu cliseele astea.
-Christian.
-Poftim?
-Christian, nu draga.
A inceput sa rada. Pentru prima oara nu o mai vedeam incruntata in acea seara.Asa mai vesela, mi se parea mai draguta. Am zambit si eu instantaneu.
-Hai ca m-ai facut sa-mi revin.
-Din ce?
-Nu conteaza.
Ei bine macar incercasem. Probabil se pricepea mai bine ca mine atunci cand venea vorba de a scoate ceva de la un om….sau poate doar fusesem eu mai fraier.
-Stiu ce vrei sa faci, dar nu-ti iese cu mine. O sa-ti povestesc eu daca ne mai intalnim care e treaba. Acum nu. Acum vorbim despre tine.
-In ce moment am precizat ca imi face placere sa vorbesc despre mine?
-Nu mi-ai spus asta, dar din comportament mi-am dat eu seama.
Mhh incepusem sa ma ingrijorez ca domina discutia, dar nici nu vruiam sa o inchei.Am mai luat o inghitituta din whiskey-ul meu in timp ce isi mai comandase o tequila.
-Lexy… am spus privind fix cuburile de gheata, ce se loveau de pahar.
-Dragut nume. Imi spusese asta strambandu-se datorita bauturii. Mi se parea asa funny incat nu m-am abtinut sa nu zambesc.
-Nu numai numele, am replicat sincer.
-Sunt sigura de asta.Hey, inca o tequila!
Am ramas putin spus surprins, caci deja luase 2 shot-uri si eu nici nu-mi terminasem primul pahar. Ma simteam inferior.
-Ai de gand sa mai bei? Am intrebat calm.
-Bineinteles. Cand o discutie mi se pare interesanta nu pot sta asa pe sec.
-Nu de alta, dar in cazul in care nu o sa mai poti merge, chiar nu am idee unde sa te duc.
-Nu-ti face probleme sunt obisnuita sa uit de mine pe undeva si niciodata nu mi-a purtat nimeni de grija.
Mi s-au parut cam dure cuvintele si cred ca si ei, caci in acel moment si-a scos cu nervozitate un pachet de tigari din poseta.
-Sa continuam, a spus zambind putin fortat.
-Ce sa continuam?
-Cu Lexy. Nu despre ea vorbeam?
-A, ba da. Inima incepuse sa-mi bata putin mai tare, dar faptul ca nu o vazusem de atata timp ma facea sa-mi doresc si mai mult sa o gasesc.
-Unde e?
-Nu stiu…am raspuns sincer.
-O iubesti?
-Da. Fusesem asa de prompt incat si eu eram uimit.
-Cand ai vazut-o ultima data?
-Acum 2 ani.
-Mhh…dar vad ca esti aranjat, intreg si nici nu bei mult. Cum ai rezistat?
Am inceput sa rad.
-Acum cateva zile am realizat ca o iubesc. Asta m-a facut sa-mi revin si sa…M-am oprit, caci un telefon a inceput sa sune. Era al ei. L-a inchis, dupa care mi s-a adresat.
-Scuza-ma, trebuie sa plec. Terminam discutia data viitoare. In acel moment a pus banii pe bar, s-a ridicat si s-a apropiat de mine. Nici nu mai stiam pentru a cata oara in acea seara ma uimise. S-a uitat timp de 2 secunde in ochii mei dupa care m-a sarutat suav, mangaindu-mi buzele. Am simtit aroma limelor si sincer nu vruiam sa inceteze. Am vrut sa-mi strecor degetele in parul ei bogat si lung. Parea matasos si asta ma facea sa imi doresc sa poposesc acolo ceva timp. In clipa imediat urmatoare a inceput sa-i sune telefonul din nou asa ca s-a desprins de mine cu rapiditate. Am prins-o de mana.
-De ce esti asa sigura ca va fi o data viitoare?
-Pentru ca m-ai gasit.

miercuri, 29 decembrie 2010

Rihanna - Only Girl (In The World)

Chapter VII-part I (Dear Love, I'm coming!)



Era jumatatea lui decembrie.De cand ma logodisem cu Zoey locuiam in vechiul meu apartament de lux, iar eu imi reluasem viata de dinainte de EA. Petrecerile erau mereu prezente si la fel bautura si femeile. Zoey innebunea cand ajungeam acasa dimineata rupt de somn si inca ametit.
Inca nu vruiam sa recunosc ca Lexy reprezentase mai mult pentru mine decat Zoey si ca ma lasase fara o parte din mine cand plecase. Sincer nu o intelegeam prea bine, caci nu-mi spusese niciodata ca tine la mine, dar imi demonstrase ca ii pasa. Poate daca i-as fi zis ca nu imi era deloc indiferenta altfel ar fi stat lucrurile, dar fusesem un las si nu mai puteam schimba asta. Ar fi trebuit sa o caut, dar n-am indraznit si acum clar era prea tarziu. Imi era dor de EA si imi doream nespus de mult sa aflu cate ceva despre ce s-a intamplat.
Era ora pranzului si eu ca prin minune numai ce ma trezisem si culmea eram la apartament. M-am ridicat mai mult buimac, rugandu-ma ca Zoey sa nu fie prin preajma.Ma durea capul si nu aveam chef de tipetele ei. Dar ghinion…
-Christian Anthony!
-Oh la dracu! Taci o data femeie, imi bubuie capul.Am strans din ochi, deranjandu-ma pana si lumina.
-Uite ce e, Chris. Eu m-am saturat. Gata! Explica-mi si mie de ce nu mai esti ca prima oara cand urma sa ne casatorim.
-Ha… am ras ironic. Pentru ca nu meriti, pentru ca m-ai parasit dupa, iti aduci aminte?
-O sa-mi scoti ochii toata viata pentru o greseala?a intrebat cu acelasi ton ridicat.
-Ti-am zis sa taci, ce nu intelegi? Ma doare capul…vorbeste si tu normal daca vrei sa-ti mai raspund. Daca nu vrei sa iti repet mereu aceeasi chestie, de ce nu pleci?
-Chris, te rog…a inceput sa se planga. Ce vrei sa fac sa fii ca inainte?
-Sa pleci! Am spus aspru.
-Hai sa-ti explic eu cum sta treaba.
Oh Dumnezeule incepuse iarasi sa tipe. M-am dus sa-mi iau un pahar cu apa din bucatarie ca sa beau o pastila. Si bineinteles ca nu scapasem pentru ca se tinea dupa mine.
-Daca plec si eu si te las o sa fii mort, terminat. M-ai auzit? Alooo cu tine vorbesc.
Nu puteam sa articulez niciun cuvant si nici sa fiu atent la ce vruia sa zica, caci ceva ma socase complet. In ziarul de pe masa se afla pe prima pagina o stire care imi strangea sufletul : “ Faimoasa avocata Lexy Rodarde, fiica importantului om de afaceri Angelo Rodarde, si-a anuntat oficial casatoria cu mostenitorul lantului hotelier- Coen Hotels”. Titlul spunea deja tot ce nu vruiam vreodata in viata mea sa aud. Simteam cum am inceput sa tremur ( nu stiam daca de nervi sau de tristete) si mainile mi s-au strans in pumni, instinctiv. Am dat atat de tare cu pumnul in masa incat a inceput sa-mi curga sange. Zoey a inceput sa strige, lucru ce ma scotea si mai tare din sarite.
-Parca le-am zis incompetentilor alora sa arunce ziarul.
-Ce le-ai zis sa faca? Am tipat atat de tare incat se vedea ca era speriata.
-Sa il arunce…nu vruiam sa mai suferi. Intelegi?
-Diapri din fata mea! Pe tine ar fi trebuit sa te arunce, sa scap o data pentru totdeauna de o tarfa!
-Ce ai zis??? A dramatizat, de parca nu stia ca asta e. Esti un nesimtit…
Mai departe nu am mai auzit, caci am luam ziarul si am iesit din bucatarie, trantind usa in urma mea. Mi-am tras cateva haine pe mine si am plecat catre Patron Tequila. Aveam nevoie sa vorbesc cu Maureen. Simteam cum mi se umezesc ochii in timp ce conduceam. Era pentru prima oara dupa 2 ani in care auzeam ceva de EA si era ceva atat de puternic incat pe mine, ca barbat, ma facea sa plang.
In momentul in care am parcat in fata barului am si fugit la Maureen, imbratisand-o puternic. I-am aratat stirea si m-am asezat, rezemat de marginea unei canapele. Imi sustineam capul cu mainile, caci imi zvacanea de-a dreptul. Atunci am auzit primul cuvant al celei de-a doua mame.
-Christian…
Am ridicat privirea, inlacrimata.
-De ce nu accepti ca o iubesti?
-Dar nu se poate asa ceva! Am strigat indurerat. Ca sa ajung sa o iubesc pe Zoey mi-a trebuit un an de zile. Nu avea cum intr-o saptamana sa ajung sa simt acelasi lucru pentru Lexy. Nu stiu ce simt pentru ea! Nu stiu ce e asta, care ma termina. Pentru ca arde! Iti spun sigur ca arde! Nu mai pot!!!!am strigat.
-Shh…gata calmeaza-te! Asta e diferenta intre ele. O iubire nu se masoara in timpul in care ai realizat-o, se masoara in clipele care te-au facut sa o simti. La Zoey ai cautat lucruri pe care sa le iubesti atata timp, dar la blondina le-ai gasit imediat. Stii…greseala ta a fost ca nu ai stiut sa faci diferenta intre o amintire si o realitate. Pentru ca dragostea ta pentru insuportabila asta era doar ceva de care iti aduceai aminte, dar pentru Lexy era ceva real, palpabil.
Am inghitit in sec, blestemandu-ma pentru faptul ca nu-mi dadusem seama de asta mai devreme.
M-am ridicat brusc, radicand ziarul de pe bar. Am citit impreuna cu Maureen tot articolul. Aveam nevoie sa stiu toata situatia, chiar daca eram sigur ca imi facea rau.
“ Eliot Coen si-a cerut frumoasa blonda in casatorie pe unul din iahturile proprii, in largul marii. Stim din surse sigure ca aceasta ar fi acceptat pe loc, hotarand sa-si realizeze casatoria in Bora Bora la unul dintre hotelurile detinute, pe data de 2 ianuarie. De aici am dedus ca vor sa-si petreaca sarbatorile iernii ca si burlaci.Noi le uram de pe acum : Casa de Piatra!.”
Fuck! Am mototolit ziarul si l-am aruncat.
-Ce ai de gand sa faci? M-a intrebat Maureen.
-Ce vrei sa spui?nu prea intelegeam.
-Sper ca nu vrei sa stai din nou si chiar sa o pierzi definitiv.
-De data asta nu am ce sa fac…m-am plans.
-Oricand se poate face ceva. Asculta bine ce-ti spun.
-Nu pot sa o caut. Daca nu a simtit niciodata nimic pentru mine?
Maureen incepuse sa rada.
-Scumpule, daca nu te iubea, nu te-ar fi lasat sa fii fericit , dupa cum a crezut ea, cu Zoey.
-Bine zis , ca m-ar fi iubit. Acum probabil e fericita cu pampalaul ala.
-S-a intamplat o data sa te iubeasca, o va face din nou. Asculta-ma!
-Bun…
-Deci?
-Cred ca trebuie sa impiedic o nunta.
-EXACT! Asta era, dragule. In sfarsit te-ai prins.Dar as zice sa te misti pentru ca nu ai decat…
-O jumatate de luna sa o gasesc.Fuck!Am plecat.
-Bafta! A strigat Maureen in urma mea.
Am bagat capul din nou pe usa localului, strigand.
-O IUBESC!
-Stiam , scumpule, stiam.
Mi-a facut cu ochiul, dupa care m-am urcat in masina si al dracului sa fiu-zambeam. Pentru prima oara dupa 2 ani, eram fericit.

duminică, 26 decembrie 2010

Enrique Iglesias - Tonight (I'm Lovin' You) feat. Ludacris

Chapter VI-part II( Loving you tonight! Another you every night)





Am sarutat-o in continuare, caci nu mai conta ce faceam. I-am desfacut bluza mai mult de nervi. Vruiam sa vad daca era la fel cum o stiam, dar in acel moment am incremenit, aducandu-mi aminte ca ma prasise pentru altu’. Am sarit de pe canapea aproape total dezgustat. Am inghitit in sec, dupa care am fugit sa ma incalt, luandu-mi telefonul.Incercam sa o sun pe Lexy, dar de fiecare data imi respingea apelul.Incepusem sa ma enervez.
Am plecat sa o caut, dar in zadar.Habar nu aveam unde putea fi asa ca am apelat la singura persoana care putea sti ceva-Angelo.
-Hey, Angelo.
-Ooo buna Christian.Cu ce te pot ajuta? Eu i-am spus lui Mark ca a inceput sa imbatraneasca, darn u vrea sa ma creada. Ce ti-a mai facut?
-Nu e vorba de el. Poate nu o sa-ti vina sa crezi dar cea care ma intereseaza e fiica ta.
-Asta da soc. Aproape puteam sa ii vad zambetul prin telefon. Ce e cu ea?
-Pai problema e ca a plecat din apartament. Si-a luat lucrurile si habar nu am unde e.
-Da de ce te intereseaza unde e? De unde atata grija? Voi nu va ciondaneati tot timpul. Il simteam sa vorbeste ironic si probabil banuia sa situatia intre mine si blonda se schimbase.
-De fapt am zis asta doar ca sa te anunt intr-un mod cat mai subtil ca a incalcat termenii intelegerii.
-A da Chris, stiu. Nu-i nicio problema. Poate a fost o greseala sa va obligam sa locuiti impreuna.
-Poftim? Am intrebat surprins din doua motive: unu-stia deja si doi-“nu-i nicio problema”, “a fost o greseala”. Pentru numele Lui Dumnezeu cum sa nu fie nicio problema? Unde era Lexy? Asta ma interesa si in plus ei erau parinti, cum sa greseasca? NU! Ma opuneam acelei gandiri. Nu a fost o greseala. Poate ca Lexy era nebuna sin u ne intelegeam prea bine, dar trezise in mine unele lucruri care dureau acum ca plecase. Nu stiam ce e, dar stiam ca imi placea mai mult cand o aveam aproape.
-Chris, baiete, stiam ca Lexy a plecat. A fost aici mai devreme. Vruia doar sa-si ia “la revedere” .
-Dar unde pleaca?am intrebat uimit si in acelasi timp nervos. Nu puteam sa o las sa plece.
-Scuza-ma dar nu-ti pot spune. I-am promis ca nu va afla nimeni unde e.
-Hai Angelo, doar nu crezi ca m-as duce dupa ea. Era o pura curiozitate. Uneori era bine ca stiam sa mint.
In acel moment a ras scurt.
-Stiu stiu, ai face asta doar in cazul in care ai iubi-o, lucru ce e imposibil la voi doi. Asa-i?
Nu stiam de-a ce se joaca si ma intrigau cuvintele sale.Nu, eu nu o iubeam pe Lexy. Pur si simplu o vruiam inapoi. Poate ca imi era dor de ea ca de o sora. Cateva lucruri in capul meu se contraziceau- nu mi-as fi sarutat niciodata sora si nici n-as fi dorit-o asa cum o doream pe ea, dar am preferat sa raman la stadiul acela de negare.
-Da asa e. Sa inteleg ca tot nu vrei sa-mi spui?
-Pai nu are rost din moment ce oricum presupun ca te bucuri ca a plecat.
Vruiam sa-i string in telefon ca o vruiam inapoi sau cel putin sa pot pleca cu ea. Dumnezeule stiam ca asta imi doresc, dar cuvintele mi se opreau in gat. Pur si simplu teama de a mai recunoaste o data in fata cuiva ca pot iubi din nou ma acapara. Mai facusem o data greseala cu Zoey si nu-mi permiteam sa mai sufar inca o data.
-Nu pot spune ca ma bucur, Angelo, dar pot spune ca mi-e indiferent.
-Ei, cam acelasi lucru. Pai ma bucur ca am discutat, dar trebuie sa te las. Am ceva treaba.
-A ok. Scuza-ma daca te-am deranjat.
-Nu-i nimic. La revedere.
-Pa pa.
Dupa ce mi-a inchis am simtit un gol imens.Numai ce ajunsesem la apartament care inca mai avea mirosul ei in aer. Stiam ca acolo o lasasem pe Zoey in urma cu 2 ore si speram sa fi plecat deja.
M-am descaltat si cum am ajuns in living am zarit lumanari aprinse peste tot. Speram sa fie Lexy. In momentul in care am intrat in dormitory pe patul in care dormise EA, acum se afla Zoey imbracata doar in lenjerie intima rosie. Bleah, uram rosul.
-Ce cauti aici? Am intrebat-o dezgustat.
-Te asteptam. Te-ai calmat? In acel moment s-a ridicat si a venit sa se agate de mine.
Avea corpul la fel de frumos si intradevar ii statea bine in rosu, dar mie imi repugna atat culoarea cat si atitudinea ei.
-Nu, nu m-am calmat. Crezi ca-mi poti face favoarea sa pleci si sa ma lasi singur.
-Nu, nu cred ca pot.
-Dar nu a fost o intrebare, daca cumva nu ai sesizat.
-Nu conteaza ca nu a fost o intrebare, am facut-o eu sa fie.
In acel moment a inceput sa se frece de mine. Nu pot spune ca imi displacea. Sunt barbat si clar jocurile astea fusesera preferatele mele in viata si ea cu siguranta isi amintea asta. Mi-a desfacut camasa si am inceput sa o sarut salbatic. In acel moment si-a incolacit picioarele in jurul taliei mele. Instant mi-am adus aminte de blonda. Din acea clipa n-am mai stiut daca faceam sex cu Zoey sau dragoste cu Lexy.
Timp de doi ani am trait cu aceeasi nedumerire.



Dupa 2 ani:

Eram inca la Patron Tequila, iar Maureen striga dupa fete sa ma lase in pace. In acest timp o inselasem pe Zoey de nici nu mai stiam numarul, iar ea devenise posesiva si geloasa. Eram logoditi, caci nu scapasem de prostia ei de a-i cumpara un inel. Mi-am trimis cea mai de incredere tarfa de la bar sa i-l cumpere si i l-am trimis pe sofer. Stiam ca daca ma duceam in acea zi acasa imi facea capul calendar in legatura cu gestul mu nesimtit. Tocmai din acest motiv am decis sa mai raman vreo 3 zile pe la bar si sa ma distrez cu fetele, care nu ma intrebau de nimic si care ma satisfaceau in orice mod posibil. Pe cea mai tanara dintre ele o botezasem Lilis pentru ca ma ducea cu gandul la EA si incepusem sa caut la fiecare tipa cu care aveam de-a face cate ceva care sa-mi aminteasca de Lexy. Cele mai putine asemanari gaseam la Zoey, de care deja ma plictisisem. Incepeam sa cred ca poate daca i-as da bani si un gigolo m-ar parasi din nou. In acele momente nici ca imi mai pasa. Incepusem sa beau si sa ma imbat de fiecare data cand eram la bar, lucru ce ma determina da dorm acolo peste noapte.
Tata se multumea cu faptul ca eram logodit si cred ca o iertase pe Zoey, iar Maureen era singura care stia adevarul in legatura cu ceea ce mi se intampla si singura cu care putea sa vorbesc si la care sa ma plang. Cat despre Angelo, nu puteam spune decat ca relatiile se racisera si nu stiam tocmai de ce. De Lexy (despre care ma durea sa vorbesc) nu mai auzisem absolut nimic. Niciodata nu am mai vazut-o de atunci…

vineri, 17 decembrie 2010

Diddy - Dirty Money - Coming Home ft. Skylar Grey

Chapter VI-part I( Kissing the monster)

In clipa in care am deschis ochii in acea dimineata, am realizat ca Lexy nu mai era langa mine.Era bine, caci nu vruiam sa dau ochii cu ea.Nu vruiam sa ma ia la ture din nou sau si mai rau sa creada ca m-am intors.
Mi-am aruncat cateva haine rucsacul pe care mi-l pregatisem si mi-am tras un tricou pe mine.Nu aveam timp de pierdut asa ca aveam sa fac dus la Patron Tequila.Am iesit din camera hotarat sa ies pe usa apartamentului si sa nu ma mai intorc.Lexy ma bulversase in acea seara pentru ca de un lucru eram sigur: o doream si asta nu era bine.Inca nu realizam daca era si ceva mai mult.
In momentul in care am pasit pe hol, am auzit-o:
-Chris…
M-am intors brusc, dar nedumerit, caci vocea ei era chiar blanda.Am ridicat din spranceana, fara sa scot vreun cuvant.Era inca imbracata in tricoul meu si statea rezemata de totul usii de la bucatarie.
-Pleci?m-a intrebat …mhh…trista.
-Da.Am raspuns sec.
A oftat.
-Credeam ca ai uitat tot ce s-a intamplat.
-Credeai prost.
-Dar aseara?a intrebat putin rusinata.
-Aseara erai beata.Nu s-a intamplat absolut nimic.Poti sta linistita.Am stat cu tine doar ca sa fiu sigur ca vei fi bine pana dimineata.
-Imi aduc aminte tot, Chris.Inclusiv ca te-am rugat EU sa ramai.
Oh grozav.Dadusem chiar peste o blonda care-si aduce aminte ce face cand e beata.
-O perfect.Ma scutesti de multe explicatii.
-Oricum nu aveam de gand sa ti le cer.Christian poti sa treci peste si sa uiti ce s-a intamplat cu “lilis” , te rog?
-Ce se intampla cu tine?Nu ma jignesti din nou?Nu mai arunci apa pe mine?
-Sa zicem ca m-am hotarat sa facem pace.Adica…intelegi tu.
In acel moment inima a inceput sa-mi bata ceva mai tare.Se putea sa fie emotie.Dar de ce eram fericit?...cu siguranta Lexy incepea sa se comporte ceva mai normal.
M-am intors si am inceput sa merg catre ea.Vruiam sa vad carui fapt se datoreaza schimbarea.M-am apropiat destul de mult, incat sa devina agitata.Se uita la mine cu ochii ei mari si albastrii.
-Hmm am spus, uitandu-ma la ea insistent.Tu stii ce inseamna aia “pace”?
-Uite Chris, chiar nu vreau sa mai continuam.Nu am chef de ironii.
In acel moment am realizat ca in tonul vocii ei se regasea o anumita tristete, iar ochii ii erau la fel de suparati.Aveam ciudata senzatie ca eu sunt raspunzator pentru asta.Am tacut timp de cateva secunde, lucru ce a facut-o sa isi doreasca sa plece.Am prins-o de mana, tragand-o mai aproape de mine.Impulsul de a mangaia era mai presus de mine.I-am atins obrazul fin, in speranta unei alinari.A inchis ochii, dupa care mi-a zambit.Nu am avut timp de vreo reactie, caci s-a aruncat in bratele mele.Am strans-o la pieptul meu.Iubeam senzatia aia de caldura si siguranta.Nu vruiam sa-i mai dau drumul, dar cineva tocmai suna la usa.S-a desprins pentru a pleca sa deschida, dar ceva ma impiedica sa-i dau drumul.Am sarutat-o pe frunte, dupa care m-am asezat pe canapea.Aveam o vaga impresie ca la usa se afla tata.
Curiozitatea mi-a fost spulberata de vocea lui Lexy.
-Esti cautat!ochii ei erau putin umezi asa ca am ramas nedumerit.De pe hol a pasit ferm, Zoey.
Injuram faptul ca venise in acel moment, dar si mai mult injuram faptul ca ma trecuse un fior placut.Imi facea placere sa vad din nou acea bruneta pe care o iubisem, nefiind inca sigur daca acele sentimente inca mai existau.Era exact la fel cum o stiam: parul lung, drept si negru lasat pe spate, in perfect contrast cu ochii mari si patrunzatori.Avea o privire impunatoare, lucru ce o deosebea de Lexy.In acel moment le-am privit pe amandoua, realizand cat de diferite erau.
-Christian, a soptit Zoey, radicand din spranceana.
Lexy inca ma privea cu tristete, lucru ce m-a indemnat sa merg sa o iau in brate.M-am indreptat hotarat sa o fac sa-si revina.Am strans-o in brate , sarutand-o pe buze.Zoey era socata, la fel ca si Lexy.In acel moment am incremenit, caci nu stiam daca gestul meu fusese din cauza faptului ca nu suportam sa o vad suparata pe blonda sau din cauza faptului ca nu suportam ca Zoey inca sa mai creada ca o iubesc.Dupa reactia lui Lexy, stiam ca isi trasese propriile concluzii, cea plauzibila fiind cea de-a doua varianta.
-Ce cauti aici?am intrebat incruntat.
-Nu te bucuri sa ma vezi?
-Cat tupeu poti sa ai!
-Ok, Chris.Nu e nevoie sa recunosti.Stiu ca iti face placere sa ma vezi, la fel cum imi face si mie.
Am inghitit in sec, caci nu aveam raspuns pentru asta.In acel moment am simtit mana lui Lexy, parasind-o pe a mea.S-a uitat la mine intr-un mod dureros, dupa care a plecat in camera.
-Lexy, stai!am strigat, dar in zadar caci ea deja trantise usa.Vezi ce faci?am tipat la Zoey.
-Nu scumpule, mi-a soptit ea.TU faci asta!
-Poftim?am intrebat surprins.
-Tu ne ranesti pentru ca nu esti decis, pentru ca nu stii ce simti.
-Nu ai de unde sa stii tu asta!Nu stii nimic!Ai plecat, de ce nu ai ramas acolo?De ce te-ai intors?De ce????
-Chris!a strigat pentru a-mi acoperi disperarea.Stiai ca o sa ma intorc, tot timpul ai stiut.Chiar daca nu vrei sa recunosti, ai sperat la clipa asta, din momentul in care ne-am vazut pentru ultima data.
-NU, nu e adevarat!
-Nu mai nega, ceva ce e mai mult decat evident.Te iubesc, Chris.Intelege!
Conflictul din interiorul meu era din ce in ce mai grav, macinandu-ma.
-Tu nu stii sa iubesti.N-ai iubit in viata ta.Daca m-ai fi iubit nu m-ai fi facut sa sufar.Stii macar ce e aia iubire?
-Chris, calmeaza-te!si in acel moment si-a pus palmele pe fata mea.Imi era dor de acele managaieri.
-Nu-mi spune sa ma calmez!Iubirea a fost ceea ce am simtit eu pentru tine.
-Si ceea ce inca mai simti!Am incremenit, caci acele cuvinte erau rostite de Lexy.Frumoasa blonda era imbracata, gata de plecare.Nu vruiam sa creada asta!Nu vruiam sa creada ca inca o iubesc pe Zoey.Nu vruiam sa o mai iubesc pe Zoey.Nu vruiam sa o mai vad si nici sa ma mai atinga.I-am luat mainile de pe fata mea.
-Lexy ce faci?am intrebat mirat, caci in mana tinea o geanta destul de mare.
-Pa Chris!mi-a soptit , aproape fara glas.
-Unde pleci???
-Las-o!mi-a sugerat Zoey.Are tot dreptul sa plece.Asa e cel mai bine.
-Poftim?Tu sa taci!Nu te baga in ceva ce nut e priveste.
-Ba da o priveste, a strigat Lexy.Stii bine ca din cauza ei te-ai schimbat, din cauza ei ai suferit.Sfatul meu?Nu o mai lasa sa plece si de data asta.Toti stim ca inca o mai iubesti.
In acel moment s-a indreptat catre usa, trantind-o in urma ei.
M-am asezat ca in trans ape fotoliu.
-Chris, mi-a soptit mangaindu-ma Zoey pe cap.Are dreptate.
In acel moment am tras-o de mana pentru a o aseza langa mine pe canapea.Am sarutat-o adanc, de la cel mai salbatic mod posibil, pana la cel mai lent.Un lucru acum imi era cert: nimic nu mai era la fel.

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Chapter V-part II (Damn!Only what you want matters)


Am stat pana la 00:00 in oras, consumand probabil vreo 3 pachete de tigari.De obicei nu fumam, dar acum aveam mare nevoie de ele.Stiam ca nu am unde sa merg in alta parte.Poate la bar sau acasa la tata, dar ambele imi pareau a fi niste alegeri proaste.Clar nu vruiam sa mai locuiesc in acel apartament cu Lexy asa ca Patron Tequila era cea mai buna alegere dintre cele proaste.Am luat un taxi si m-am dus la apartament pentru a-mi lua lucrurile.Speram ca blonda sa doarma.Nu vruiam sa o vad inca o data.
In momentul in care am deschis usa singurul bec aprins era cel in camera ei.Firar!Uitasem ca lucrurile mele se aflau acolo.Am deschis usa fara a mai bocani.Era prea frustrat pentru a mai tine cont de reguli.In acea clipa am avut parte de un soc.Lexy era rezemata de marginea patului, pe covor cu o sticla de gin, aproape goala, in mana.Probabil s-a speriat, caci a deschis ochii mari cand m-a vazut in pragul usii.Nu o a scos nici un cuvant asa ca am rupt tacerea.
-Imi iau lucrurile si plec.Nu te speria, n-am venit sa raman.
A inceput sa rada.Am ramas surprins, caci nu era tocmai un ras de fericire.A incercat sa se ridice, dar a alunecat inapoi.M-am repezit sa o prind, caci dintr-un pic nu daduse cu capul de marginea patului.
-Ce dracului faci?Am intrebat-o nervos.
-Eeeeuuu?m-a intrebat zambind.
-Nu!Eu…Cum sa bei in halul asta?Ai innebunit de tot?
-Uite cine vorbeste!si in acel moment s-a incruntat.
-Sunt barbat, pot face orice.Pe tine nu te-a invatat nimeni ca nu e frumos ca o fata sa se imbete?
-Nuuuu ma lua pe mine cu din astea.Si in acel moment si-a muscat buza intr-un mod asa de seducator, incat imi venea sa o devorez.Dumnezeule si beata si tot era sexy si nebuna.
-Hai ridica-te, Lexy!Nu vreau sa-mi pierd toata noaptea aici cu tine.
-Ce pacat…a oftat suparata.
-Poftim?am intrebat surprins.
-Stii ce poftesc eu acum?a intrebat, lingandu-si buza de sus.
Atat de mult mi-ar fi placut sa o fac sa taca.Damn!Incepusera sa ma treaca fiori prin tot corpul.Am ridicat-o, tinand-o rezemata de mine.
-Ce mai vrei Lexy?
-Ciocolataaa…mhh.A marait, facandu-ma sa transpir.
Cum sa vrea ciocolata?Nu putea sa zic a si ea un somn bun, sau o baie.Ceva de genul asta?Nuuuu, ea vruia ciocolata.
-Inceteaza cu mofturile.Te pun in pat sa dormi.Asta trebuie sa faci tu acum.
-NU! A tipat la mine.Eu vreau ciocolata!
Da si eu…te vreau pe tine.Mi-am spus in gand involuntar.Lucru ce mi-a dat de gandit.Cum sa zic asa ceva?Serios vorbind, chiar o vruiam.Pacat ca se comporta asa doar fiind beata.
-De unde sa-ti dau ciocolata, blondo?gandes-te putin.Ce tot spuneam?Cum sa gandeasca in starea aia?!
-Atunci, ma multumesc cu altceva.Cand sa rasuflu usurat a trebuit sa zica ceva care sa ma faca sa inghet.Vreau…asta.Si in acel moment si-a preset mana pe pieptul meu.
-Ha?am intrebat nestiind la ce se refera.
In acea clipa mainile ei au coborat in talia mea, ridicandu-mi tricoul pana la buric.Asa ceva nu mai credeam.Mainile ei reci in contact cu pielea mea calda m-au facut sa ma excit teribil, nemaiputand sa-mi controlez corpul.Nu-mi venea sa cred ce vrea.Incepusem sa cred ca asa ceva nu era real.S-a oprit pentru a-si scoate tricoul intr-un mod extreme de placut.Vruiam sa o opresc.Era beata doar!Dar mainile nu se puteau misca din jurul ei.Ce mi se intampla?In momentul in care si-a desfacut pantalonii, acestia au si cazut la picioarele ei.Intr-un singur minut era in fata mea doar in sutien si chiloti.Privelistea era minunata, parul ei blond si lung, adaugand un surplus feminitatii.In acel moment si-a rasucit o suvita pe deget in timp ce ma privea seducator.Era ultimul lucru pe care putea sa-l faca.Nu mai rezistam!Am strans-o cu putere la pieptul meu, presandu-mi buzele peste ale ei.Avea un gust de gin, ceea ce ma facea sa o sarut si mai adanc, caci senzatia era pura.Mi-a trasat cu limba conturul buzei in timp ce o sarutam pe fiecare din ele.O groaza de senzatii m-au curins in acel moment, dar cea mai intense era pasiunea.In momentul in care am vrut sa o sarut din nou m-a muscat de buza inferioara intr-un fel dureros, caci imi daduse sangele.Dumnezeule!Era la fel de agresiav si cand saruta.Mi-a lins rana, lucru ce m-a facut si mai nebun, decat eram.Am ridicat-o, incolacindu-si picioarele in jurul taliei mele, dupa care am asezat-o pe pat.In acel moment mi-a dat jos de tot tricoul, dupa care am avut parte de un al treilea soc in acea seara.L-a imbracat ea.
La dracu!Eram atat de prost!Asta vruia, tricoul.Nicidecum pe mine…Lexy nu inceta sa imi dea maxim, inconstienta fiind de reactiile ei.Pierdusem toate bataliile pentru Dumnezeu!Am oftat, dupa care am desfacut covertura pentru a o baga in pat sa doarma.
In cliap in care am vrut sa plec m-a prins de mana.
-Nu pleca!m-a rugat incet, atat cat doar sa inteleg ce zice.
-Dar…
-Te rog, Chris, te rog!
De ce nu vruiam sa plec?De ce nu ma mai gandeam la ce-mi facuse?De ce am ramas?
M-am asezat langa ea in pat, dar fara a o atinge.
-Chris…?
-Da?am intrebat ferm.
-Ia-ma in brate.Atunci s-a intors cu fata catre mine, neputand sa o refuz.Am strans-o la pieptul meu, dupa care am sarutat-o pe par.Mirosea asa de bine…
-Stii, ai spus ca nu stiu cum e sa suferi pentru persoana iubita…Ei bine afla ca stiu, chiar prea bine.
-Poftim???am intrebat curios si in acelasi timp surprins.
In zadar, caci ochii ei albastrii erau inchisi.Adormise…

miercuri, 20 octombrie 2010

Chapter V-part I (Coming home-fuck!!!)


Ce dracului???Lexy chiar avea impresia ca isi poate bate joc de mine?Iar tatal meu era sub orice critica.Acum intelegeam de fapt pentru ce locuiam cu monstrul asta.Tata o atrasese de partea lui, poate chiar o platea pentru aceste servicii.Nu suportam ca cineva sa vrea sa ma controleze sau sa ma minta.Am inspirat adanc sa ma calmez, dar imi era imposibil.Tremuram din toate incheieturile.In acel moment am auzit usa de la baie deschizandu-se.Am inchis ochii si am inceput sa numar.Dar imi era imposibil, caci tradatoarea a inceput sa vorbeasca ca de obicei, in plus.
-Oooo, dar se pare ca mai dai si pe acasa.Sa stii ca a fost perfect fara tine.Poti sa mai lipsesti.
-TACI! Am strigat fara control.In acel moment m-am ridicat de pe canapea si i-am apucat strans bratul.Deja nu o mai suportam.Termina o data sa mai faci pe victima!Te urasc, intelegi?Nu vreau sa te mai vad in viata mea.Iar pe tata il urasc si mai mult pentru ca m-a obligat sa locuiesc cu tine.
-Au, ma doare Christian!Inceteaza!simteam cum incerca sa se zbata, dar ii era practic imposibil sa se elibereze din stransoarea mea.In acel moment m-am uitat in ochii ei, care din cate am sesizat ma rugau sa o las in pace.Nu stiu despre ce vorbesti!
-Nu stii???Lexy, cum poti fii atat de mincinoasa?Ce sunt astea?si in acel moment i-am aratat lentilele.
-Sunt lentilele mele.Ce e cu ele?Ai innebunit de tot?
-Termina sa mai negi adevarul.Stiu ca tata te-a trimis sa vada ce fac.Nu puteai sa vii in calitate de Lexy, trebuia sa inventezi cine stie ce tampenii?
-Lasa-ma Christian! A tipat la mine.Nu intelegi ca nu stiu despre ce vorbesti?
In acel moment m-am infuriat si mai rau , asa ca am lipit-o de perete si am tinut-o cat mai strans.
-Nu te mai preface.Nu pleci de aici pana nu recunosti.
-Ahh, lasa-ma!Si in acel moment a inceput sa planga.Tampituleee!Ia-ti mainile de pe mine.
Parca cineva imi infipsese un cutit, caci o fulgerare ca o durere ma cuprinsese.Nu suportam sa o vad ca plange, mai ales pentru ca era vinovata.Nu se putea sa-mi pese.Nu se putea sa vreau sa o las in pace, dar corpul nu ma asculta asa ca i-am dat drumul instantaneu.In acel moment a alunecat pe perete in jos, ghemuindu-se la picioarele mele.Am incercat sa o ridic, dar nu am reusit decat sa ma asez langa ea.
-Nici nu ai idee cat de idiot poti fii.Lacrimile inca ii mai curgeau pe obraji.Nu trebuia sa aflii asta, intelegi?Tatal tau isi facea griji pentru tine, iar eu ca o tampita i-am spus ca nu esti bine deloc, ca Zoey aia cu care ai vorbit la telefon te-a adus in starea asta.Atunci mi-a zis ca nu ar fi deloc bine sa te vezi cu ea, asa ca m-a rugat frumos sa te caut.Stia ca o sa te mai faca inca o data sa suferi.
-Ce stii tu despre asta?am intrebat-o inca nervos.Nu stii nimic!
-Stiu totul!Inceteaza sa te mai comporti de parca ai fi singurul care conteaza.
-Continua!am strigat.
-Nu mai tipa la mine!Iti spun asta pentru ca vreau sa-ti arat cat de egoist esti nu pentru ca imi ordoni tu.
Am strans din dinti, inainte de a mai zice ceva.Stiam ca am nevoie sa aflu si daca mai spuneam ceva nelalocul lui cu siguranta nu mai continua.
-Stiu ca te-a parasit cu o zi inainte de nunta, fara sa-ti dea nicio explicatie.Unde iti era mintea sa te insori la 20 de ani?a intrebat inca plangand.
-Poti sa nu ma mai judeci?
-Esti un tampit pentru ca nu-ti suporti tatal, cand el iti vrea numai binele.Esti un tampit pentru ca inca o mai iubesti pe Zoey si esti la fel de tampit pentru ca te comporti asa cu mine.Uite ce e…si in acel moment s-a ridicat in timp ce-si stergea lacrimile.Daca vrei sa-ti distrugi viata, fa-o!Dar fara sa mai implici persoane nevinovate.
-Ha..am inceput sa rad fortat.Persoane nevinovate?Ca cine?Ca tine, ca tata?
-Nu suntem niciunii vinovati pentru ca te-a parasit pe tine o tarfa, ok?
M-am ridicat brusc infuriat pentru jignirea adresata lui Zoey.
-NU e tarfa!
-O ba da , E! Sau cum numesti faptu ca a fugit cu altu, desi nu era obligata sa se marite cu tine?
Avea dreptate.Stiam ca are dreptate.Tot timpul o considerasem la fel, doar ca imi era atat de greu sa recunosc.
-Gata!Nu te mai baga in viata mea.Chiar nu intelegi asta?
-Cassie si multe alte fete au fost victime ale tale.Chiar crezi ca daca Zoey te-a facut sa suferi si tu poti face orice persoana iti iese in cale sa sufere?Nu ai niciun drept.
In acel moment am realizat ce vruia sa spuna.Niciodata nu-mi dadeam seama ca asta faceam.Dar oricum nu-mi mai pasa.
-Lexy, tu nu intelegi!
-Ce nu inteleg?
-Cat am suferit si inca mai sufar!Asta nu intelegi.Nu stii cum e sa iubesti pe cineva asa de mult cum o iubeam eu pe Zoey.
-Habar nu ai nimic despre mine, Christian!Nici macar nu stii cum sunt de fapt.
-De ce m-ar interesa?am intrebat-o cu dispret.Esti o mincinoasa.Ai fost in stare sa te dai drept altcineva.De ce ai facut-o?
-Pentru ca nu vruiam sa crezi ca imi pasa!Pentru ca nu am putut sa-l refuz pe tatal tau.A fost atat de dragut cu mine si macar atata lucru sa fac pentru el.
-Iti pasa?am intrebat-o confuz.Lexy oare chiar simtea ceva pentru mine?
-NU!Am crezut ca esti altfel si ca te pot ajuta, dar esti la fel ca toti ceilalti.
-Si tu esti la fel ca toate celelalte.Nu ai nimic special.Esti absolut comuna.Ai un mod foarte ciudat de a ajuta oamenii.Inceteaza sa mai faci asta!Le faci RAU!
-Taci, tampitule!Nu-i adevarat.A inceput din nou sa planga.
Aveam ciudatul impuls de a o imbratisa sa o calmez, dar nu merita.
Mi-am apucat cheile de pe masa si am trantit usa cat de tare am putut.
Un lucru era cert: nu vruiam sa ma mai intorc acolo, niciodata!Acum Lexy mi se parea ca seamana atat de tare cu Zoey, dar nu stiam sigur daca incepea sa-mi placa la fel de mult( fuck love!Ma durea sa stiu ca ma mintise).

vineri, 8 octombrie 2010

Chapter IV-part II ( Lilis-true/false? )

Era ora 11:00 si inca nu-mi trecuse durerea de cap.Cafeaua tare pe care mi-o adusese Maureen in camera nu-mi fusese de prea mare ajutor.Imi placea sa cred ca asta era inca una din diminetile mele pline de glorie, dupa o noapte intreaga de bautura si femei.Dar imi era imposibil sa nu-mi aduc aminte motivul: Zoey.Imediat dupa ce am realizat cat de tampit eram pentru ca inca o mai iubeam, imi venea in minte imaginea nebunei de Lexy, cu care spre rusinea mea ma comportasem groaznic.Singurul lucru care ma nedumerea era acela ca imi pasa de comportamentul meu, lucru ce pana acum nici nu-l luasem in calcul.Ceva se intampla cu mine si incepeam sa cred din ce in ce mai tare ca Zoey si sosirea ei neprevazuta aveau de a face cu brusca mea schimbare.
M-am ridicat din pat, inca buimacit si mi-am luat hainele pe care abia le mai gaseam, aruncate in cate un colt al camerei.In acel moment am auzit bocanitul la usa sa un ciocan in capul meu.
-Da?am raspuns oarecum indurerat.
-Sunt Lilis!Pot intra?a intrebat o voce de fetita as zice.
Cine Dumnezeului era Lilis si ce treaba avea cu mine la ora asta?Sau si mai rau, dupa vocea parea un copil.Ce cauta un copil intr-un bar?
-Da…am spus mai mult nedumerit.
In momentul in care a intrat in camera, o brunetica cu o fata destul de dulce mi-a zambit.Poate era doar imaginatia mea, dar semana cu Lexy oarecum.La dracu!Incepusem sa vad peste tot persoane care sa semene cu Lexy sau cu Zoey.Avea parullung si drept, iar corpul ii era acoperit de o rochita vaporoasa.
-Scuzati-ma domnule Christian.Am venit pentru…
-Oh pentru Dumnezeu!Cum sa-mi spui domnule?Vrei sa ma faci sa ma simt prost?
-Ohh, nu!Sub nicio forma, nu pe tine.
Mhh in mintea ei probabil eram intr-un fel special asa ca am profitat de asta pentru a-mi satisface curiozitatea.
-Lilis ai spus parca…cati ani ai?
-17…de ce?
-Mhh esti minora.Ce cauti in barul meu?
-Lucrez aici.
-Aaa esti menajera sau ceva de genul asta?
-Arat eu a menajera? Gestul ei de a ridica din sparnceana impreuna cu rapida pirueta pe care deja mi-o aratase, m-au facut sa cred ca nu era deloc naiva pentru varsta ei.
-Nu scumpo, nu arati!i-am spus asta facandu-i cu ochiul.Doar ca nu vad ce ai putea lucra tu aici.
-Sunt animatoare si cateodata poate chiar ceva mai mult.
-Poftim? Am intrebat surprins.Dar nu ai acum.Nu angajam minore.Slujba asta nu e pentru fetite ca tine.
In acel moment a facut cativa pasi catre mine.
-Frumosule, azi noapte nu mi-ai spus ca sunt fetita.In acel moment a ridicat un sutien de jos, dupa care s-a ridicat mangaindu-mi abdomenul cu limba.Am tresarit, desi inca eram in stare de soc.In acea noapte ma culcasem cu o copila.Shame on me!Imi dadeam palme mental, caci in realitate nu eram in stare sa ma misc.In momentul in care a ajuns la baza gatului, s-a oprit.
-Si…pentru ca inca n-am apucat sa-ti zic dece am venit, ei bine iti arat.In acel moment a fluturat sutienul in aer.L-am uitat azi noapte.
Si acelea au fost ultimele ei cuvinte, caci a si inchis usa dupa ea.Am cazut pe pat si timp de 15 minute nu mi-am revenit.Dupa ce am asimilat vestea, am coborat in ce mai mare graba pentru a ma certa cu Maureen.Cum putuse sa faca asa ceva?Eu eram beat, dar ea?
-MAUREEN!!!!am tipat in tot barul.In acel moment s-a oprit muzica, iar fetele s-au oprit din dans.De dupa bar a iesit Maureen incruntata.
-Ce s-a intamplat, copile?Ce-i cu tine de esti asa nervos?
-Cuuum san u fiu nervos dup ace aflu ca ai angajat aici la bar o minora?Si culmea!M-am si culcat cu ea azi noapte.
-Christian sigur nu esti inca beat?
-Te rog frumos sa lasi ironiile.Eu vorbesc foarte serios.Nu e de gluma cu asta.
-Dar scumpule, azi noapte la tine au fost doua dintre dansatoarele mele de incredere.In niciun caz o minora.Nu inteleg la ce te referi.
-Pe cine ai angajat de curand?
-Pe nimeni!
-Esti sigura?
-Foarte, dar spune-mi si mie ce s-a intamplat.
-A venit o tipa la mine in camera acum 20 de minute, cautandu-si sutienu.Era bruneta cu parul lung si drept si mi-a spus ca are 17 ani si ca lucreaza aici.
In acel moment Maureen a inceput sa rada.
-Oh puiule se vede ca taicatu vrea clar sa te controleze.
-Poftim?am intrebat nedumerit.
-A venit acum o jumatate de ora o tipa exact asa cum spui tu sa vorbeasca ceva cu tine.Zicea ca e din partea lui Mark.Initial nu am vrut sa o las sa vina la tine sus, dar a zis ca e important.Va trebui sa am o discutie cu el.Nu se poate ca toata viata sa fie o dadaca pentru tine.
In acel moment am realizat de fapt ce se intamplase asa ca am si format nr tatalui meu.
-Da?a raspuns el formal, ca de obicei.
-Chiar crezi ca am nevoie ca cineva sa ma controleze tot timpul?am intrebat iritat.
-Da , chiar cred tinere si ai face bine sa-ti moderezi tonul.
-Intr-o buna zi o sa si respiri in locul meu.Nu am facut nimic rau, eram pur si simplu la barul MEU.
-Da, am aflat ca nu ai facut nimic rau, dar trebuia sa vad de ce esti suparat.
-De unde stii ca sunt suparat?
In acel moment mi-a picat fisa.
-Oh, NU!Spune-mi ca nu a fost tradatoarea de Lexy.
-Poti sa nu-i mai spui asa?Mi-a spus pentru ca a crezut ca asa e cel mai bine si vad ca a avut dreptate.
-Habar nu are ce e bine pentru mine si nu are niciun drept sa se bage in viata mea.Abia astept sa ajung acasa.Ma va auzi pentru asta.
-Christian sa nu indraznesti sa faci vreo prostie.Daca aflu ca te-ai certat cu Lexy iti confisc cardurile.
In acel moment am inchis.Eram prea nervos pentru a-i mai raspunde in continuare.Ma saturasem sa ma santajeze cu banii.Putin imi pasa ca ma va lasa fara ei.Pana ii va trece supararea voi supravietui.
Am iesit in graba din bar, lasand-o pe Maureen strigand in urma mea :” Ce s-a intamplat?”.Nu aveam chef de explicatii asa ca am plecat.
In acea clipa am zarit-o pe Lilis pe cealalta parte a strazii, facand cu mana unui taxi.Trebuia sa aflu ce era cu ea si de ce ma mintise?Ce avea de gand sa-i spuna lui Mark si de ce ma excitase in asa hal la bar?Am strigat-o, dupa care m-a privit fulgerator si s-a urcat in graba in taxi.Am facut cu mana la urmatorul si l-am rugat pe taximetrist sa o urmareasca.Parea o scena luata dintr-un film de actiune ieftin si chiar ma enerva ca trebuia sa fac toate alea pentru a afla ceva aproape lipsit de importanta.Nici macar nu stiam ce ma atragea la Lilis, asta daca asa o chema in realitate, caci inca nu eram sigur.Singurul lucru cert era cela ca si ea era inca o marioneta a tatalui meu.
In momentul in care a coborat din taxi a intrat intr-un bloc, asa ca am fugit repede sa o prind din urma sau macar sa aflu unde locuieste.In clipa in care si-a dat seama ca o urmaresc a inceput sa alerge pe scari pana pe acoperisul bloculu, de unde clar nu mai avea unde sa fuga.
M-am indreptat catre ea incet, ca o felina ce-si studia prada, dupa care am luat-o de mana.Simteam nevoia sa o bruschez, dar in acelasi timp sa o protejez.Atunci am realizat tenul ei foarte alb, buzele rosii si ochii caprui.
-Lilis, daca asta e numele tau.De ce m-ai mintit?Cati ani ai?
Mi-a zambit seducator, dupa care a inceput sa rada.Vocea ei se schimbase, devenind mult mai serioasa.
-Scumpule asa de mult te-am impresionat, incat m-ai urmarit pana aici?
-M-ai mintit, nu m-ai impresionat!Spune-mi o data cine esti?Stiu ca te-a trimis tata sa ma supraveghezi, dar de ce sa inventezi toate alea?
-Mhh se pare ca nu esti asa prost informat.
-Poti sa incetezi cu jocul asta?Sunt extrem de nervos si nu raspund de mine.
-Wow …ma incita faptul ca nu stii de ce poti fi in stare.Ce crezi ca imi poti face?
In acel moment m-a trecut un fior.Dumnezeu sa ma ierte, dar ma gandisem al o groaza de nebunii in acel moment.
-Ahh, am spus sa incetezi!
-Si daca nu vreau?
-O ba da , VREI!
-Obliga-ma!
-Spune-mi!si in acel moment am tras-o la pieptul meu.
-Saruta-ma!
-Omoara-ma!
-Cu placere…Si in acel moment si-a apropiat buzele de ale mele, doar cat sa le atinga intr-un mod chinuitor de excitant.Mi-a trasat cu limba conturul buzei de jos , dupa care a inceput sa-mi mangaie ceafa.Ma abtineam din rasputeri sa nu o mananc la propriu chiar acolo, la 20 m inaltime.
-Sunt chiar Lilis si nu sunt minora.Stai linistit.Am inventat toate alea doar pentru ca atunci cand ai auzit ca as avea 17 ani mi-ai zis ca sunt copila.Am vrut doar sa-ti demonstrez ca nu e asa.Iar acum daca ma scuzi, trebuie sa plec.
-Stai asa!Am strigat in urma ei.Ce ii vei spune lui Mark?
-O sa vezi!i-am auzit vocea de pe scari.
Am urmarit-o inca din clipa in care s-a urcat intr-un alt taxi.Pentru moment am avut impulsul de a o urmari si de data asta, dar mi-am spus ca nu avea rost.Totusi ceva din mine isi dorea asta cu multa ardoare.
Am plecat spre casa pe jos pentru a mai pierde timp, ceva mai calm, dar cu acelasi chef de a ma certa cu Lexy.

In momentul in care am ajuns, blonda era in baie.Mare noroc pentru ea.Asa ca m-am asezat pe canapea pentru a ma uita la televizor, rasturnandu-i geanta din greseala.Mare mi-a fost uimirea cand am zarit o pereche de lentile maro.

joi, 2 septembrie 2010

Soundtracks II








Chapter IV-part I ( I just don't love you no more!...certainly lie...)

Am facut un dus si mi-am luat haine curate.Inca eram furios pentru ce-mi facuse Lexy, dar m-am resemnat.
In aer plutea un miros de omleta si cafea.M-am indreptat grabit catre bucatarie.In secunda in care am intrat pe usa mi-a si trecut prin minte faptul ca am nevoie de o matura si un foras pentru a ma aduna de pe jos.Lexy era imbracata doar intr-o camase barbateasca si tare mi-as fi dorit sa fie a mea.In momentul in care privirile ni s-au intersectat mi-am mutat-o catre masa.Nu vruiam sa-si dea seama de vulnerabilitatea mea, dar asta nu ma scutea de o mica intrebare.
-Draguto, asta chiar ti se pare o tinuta adecvata?De unde dracului ai luat camasa aia?
-Christian lasa bunele maniere si mananca.Ar trebui sa-mi multumesti ca sunt atat de ok incat am gatit si pentru tine.
-Nu stiu cum sa-ti spun, dar ce ar insemna sa vin si eu in boxeri la masa?
-Nu ar fi o noutate.Mi-a fost de ajuns ieri ca te-am vazut invelit doar intr-un prosop.
-Ieseam de la DUS!Nu ti se pare normal?
-Wow ce scuza.Si ce?Eu pregatesc micul dejun.Nu ti se pare normal?
-Nu!Dohh…mai bine lasam discutia asta.Mai bine zi-mi de unde o ai?
-De la vecinu.
-Poftim?am intrebat uimit si oarecum dezgustat in timp ce ea a inceput sa rada.Iti bati joc de mine, asa-i?
-Da, adica nu.Vreau de fapt sa spun ca oricat de multi mi face placere sa fac misto de tine acum spun chiar adevarul.
-Tu gandesti?Esti fata, pentru Dumnezeu! Cum poti fi asa de imorala?
-Imorala???Uite ce e, domnule puritan, scuteste-ma de predici.
In acel moment m-am ridicat pentru a arunca o coaja de portocala la cos si culmea am zarit un ambalaj de camasa barbateasca.Ei bine in sfarsit o prinsesem pe Lexy.
-Nu pot sa cred!Tu chiar esti atat de nebuna?
-Ha?a intrebat uimita.
-Ti-ai cumparat singura camasa?si am inceput sa rad.In acel moment a facut ochii mari, dupa care a oftat.
-Trebuia sa ma astept la asta.
-Tu chiar nu esti zdravana!
-Dobitocule, e camasa ta!Era singura noua din toata colectia.
Atunci m-am oprit instantaneu din ras.
-Poftim?am intrebat ca si cum nu auzisem bine.Camasa mea??Mi-ai umblat prin lucruri?!de aceea nu o recunoscusem, era noua.
-Erai la dus.Bine?Nu puteam sa mai astept pana iesi, asa ca nut e-am mai intrebat.
-Stai putin!Iti place de mine!De asta mi-ai luat camasa?
-Dumnezeule!Cum poti sa gandesti asa de stupid?Nu mi-ar putea place vreodata de tine, nici daca ai fi ultimul barbat de pe planeta.
-Nici tu nu crezi ce spui,Lexy.Macar recunoaste…
-Inceteaza!Punand totul intr-un scurt rezumat: mi-am donat hainele, am varsat cafea pe cele de ieri, atunci cand te-am murdarit si pe tine, iar putinele pe care le mai am inca nu mi-au fost aduse de la vila.Multumit de raspuns?
-Sa zicem ca e destul de plauzibil, dar de ce ai luat o camasa de-a MEA?
-Dupa cate se vede era noua, nici macar nu ai folosit-o vreodata.Daca mi-ar placea de tine asa de mult dupa cum crezi as fi putut lua una pe care ai purtat-o, nu crezi?
-Mhh…ar fi si asta o idee.
-Nu, nu ar fi.Este!Acum, daca ma scuzi, paranoicule, ma duc sa vad daca mi s-au uscat hainele.
Cum puteam fii atat de tampit?Imi venea sa rad de prostia mea, dar nu era nimic amuzant in asta.M-am asezat sa-mi termin omleta, dar mi-am auzit telefonul.Nu plecam niciodata fara el asa ca a trebuit doar sa ma ridic sa-l iau de pe bufet.Era un numar necunoscut.De obicei nu raspundeam, dar atunci clar aveam muuult timp liber.
-Da?
-Christian…chiar imi era dor de vocea ta.
Am incremenit in momentul in care i-am auzit vocea.Aveam mare noroc ca ma asezasem inainte.
-Te rog, nu inchide!
Dupa atata timp, inca ma cunostea la fel de bine.Dar nu aveam de gand sa inchid.Nu…mai ales dupa furtuna de amintiri pe care mi-o provocase.
-Zoey…am ingaimat.Chiar daca i-as fi rostit numele doar in gand, tot m-ar fi durut.Am simtit un val de caldura, deloc placut.
-Ti-ai dat seama.Asta inseamna ca nu m-ai uitat.Un entuziasm se distingea in vocea ei.De ce nu ma lasa in pace?De ce trebuia sa revina in viata mea doar ca sa-mi faca rau?Nu-i ajunsese tot ce se intamplase in urma cu 4 ANI?
-Ce vrei?am intrebat-o mimand oarecum raceala in exprimare.
-Chris…asculta-ma!Vreau sa-ti spun ca regret tot ce s-a intamplat, ce ti-am facut.
-Aha…sin u ti-a luat decat 4 ANI sa realizezi asta!am strigat ultimele cuvinte, fara a ma mai putea abtine.Scuza-ma ca-ti spun, dar ti-ai dat seama prea tarziu.
-Nu spune asta, niciodata nu e prea tarziu!
-O ba crede-ma ca e!
-Chris, adu-ti aminte cat de frumos a fost cat timp ne-am iubit.
O senzatie ciudata m-a facut sa tresar.Era dureros sa-ti aduci aminte ceva ce nu vrei.
-Bine zis “ne-am iubit”.A trecut mult timp de atunci si crede-ma imi esti absolut indiferenta.Pur si simplu NU…te mai iubesc.Am inghitit in sec…
-Chris…
In acel moment am inchis telefonul, uitandu-ma in gol.Clar minteam…doar ca speram din toata inima san u-si fi dat seama.
Ea era fata despre care nu vruiam sa vorbesc si chiar speram san u fiu nevoit sa mai deschid acest subiect sau sa ii mai aud vocea vreodata.Nici macar nu stiam exact ce simt, dar cu siguranta eram nervos, tulburat si inca mai simteam ceva pentru ea si singurul sentiment care imi venea in minte era…iubire.Am trantit telefonul pe masa de nervi si m-am ridicat, doar ca am dat nas in nas cu Lexy.
-Christian, vrei sa vorbim despre asta…?
-O mai TACI!Deja m-am saturat de tine, blonda rasfatata.Ai impresia ca lumea se invarte in jurul tau?..Ei bine afla ca nu-i asa.Tu nu ai invatat ca nu e frumos sa asculti conversatiile altora?Pur si simplu vezi-ti de viata ta.Ma incurci!
Stiam ca spun asta cu rautate, dar nu vruiam sa ma opresc.Simteam cum ma descarc si pentru un moment am avut impresia ca in fata mea era Zoey, imbracata in camasa mea, intr-una din acele dimineti insorite de vara.Parca ii si vedeam zambetul cald si ochii negrii ce de fiecare data ma innebuneau.Ma fascina ca nu puteam sa stiu exact ce gandeste si ca ochii ei puteau ascunde de fiecare data cate ceva.Plusul de mister era exact ce-mi trebuia.
Dar in fata mea nu era EA, era Lexy, iar eu trebuia sa ma trezesc inca o data.Zoey ma ranise grav si asta cu siguranta nu trebuia sa se mai intample.
Am trecut pe langa Lexy in graba, dar m-am oprit la timp.
-O si inca ceva…da-ti dracului camasa mea jos!Pur si simplu scuipam rautate si cuvinte urate, dar asta simteam.In acel moment m-am uitat la blonda si ceea ce am vazut as putea exprima cam asa : cum poate ceva atat de suparat, sa fie asa de frumos? Avea capul in pamant, dar ii puteam distinge printre suvitele de par ochii aproape transparenti.Erau de un albastru clar si lucru asta ma infricosa.Era total opusul lui Zoey.In acea secunda am realizat cat de jalnic ma comportasem, dar ce folos?Oricum nu-mi pasa sau cel putin asta credeam.Am plecat, desi stiam ca Lexy nu merita ceea ce ii zisesem.Nu vruiam sa ma mail as calcat in picioare inca o data.De 4 ani consideram fetele doar niste jucarii si asta aveam sa cred in continuare.
Am iesit pe usa doar cu bani de taxi si am ajuns cat mai repede la Patron Tequila.Maureen nu a insistat sa vada ce am, iar eu cu siguranta am profitat de faptul ca era barul meu.Mi-am rezervat 2 domnisoare si o considerabila cantitate de bautura pentru separeu.
Acea seara s-a incheiat cu siguranta, dimineata.

_________________________________

Note: Am postat doar prima parte pentru ca am promis ca azi voi pune capitolul.Imi cer scuze, dar nu prea am timp...asa ca partea a doua nu stiu exact cand va fi gata.Multumesc de intelegere!

joi, 5 august 2010

Chapter III (Good morning, sun! )

Mhh sa zic ca trecusera aproximativ 57 de MINUTE de cand domnisoara se afla in baie.Ce dracului facea acolo?Nici daca s-ar fi apucat sa o construiasca nu ii lua atat.Am bocanit cat de tare am putut.
-Lexy crezi ca e posibil sa folosesc si eu baia asta seara?am intrebat sarcastic.
-Imediat, am spus!Ce nu intelegi?
-La tine ce inseamna “imediat”?Spui asta de un sfert de ora.
-Daca ma mai stresezi mult va trebui sa mai astepti inca pe atat.
-Oooo nu!Pe cine am omorat de merit asta?am intrebat mai mult prentu mine.In timp ce incercam sa ma calmez am auzit soneria telefonului meu.M-am asezat pe canapea in timp ce am raspuns plictisit.
-Da?
-Christian!!!Cum indraznesti sa te desparti de mine printr-un mesaj?
Ooo nu!Era Anais…
-Stai asa draguto.In primul rand nu tipa pentru ca nici eu nu o fac.In al doilea rand asta meriti.Nu am nevoie de tipe isterice care sa ma sacaie in fiecare zi.In care moment ai dedus ca suntem iubiti?
-Christian, te rog!Nu-mi poti face asta.Le-am promis alor mei ca o sa te cunoasca weekendul asta.
Soc!
-Ce ai facut???Tu chiar nu gandesti?Pentru mine nu ai fost decat o simpla distractie.Nu ti-am dat niciodata sperante de mai mult.Nu stiu ce faci, dar descurca-te singura!
In urmatorul moment am inchis telefonul si totodata m-am trezit cu Lexy in fata mea, batand cred din picior( sau asta a fost doar in imaginatia mea, dat fiind ca se comporta ca atare).
-“Simpla distractie”, “tipe isterice”, “tu chiar nu gandesti”?
Am ridicat din umeri.
-Asta e adevarul.Ce vrei, sa mint?
-Asta ar mai lipsi, sa mai si minti.Desi cred ca te prefaci destul de bine.Esti la fel de mitocan, dupa cum ma asteptam.Chiar nu ai invatat nimic de la Mark?
-Nu stiu la ce te referi.M-am ridicat sa ma indrept catre baie, dar imediat cum am facut primul pas acolo, am iesit de urgenta.
-Lexy, ai facut cumva baie in parfum?
-Nu, de ce?a intrebat indiferenta.
-Mai si intrebi?Nici nu se poate respira acolo…O sa ma duc la baia vecinilor.
-Poti nici sa nu te mai intorci.
-N-ai tu norocul asta.Si i-am facut cu ochiul sarcastic.
Am iesit val-vartej pe usa, dar nu inainte sa-mi iau portofelul si telefonul.M-am urcat in primul taxi si am ajuns la cel mai apropiat restaurant chinezesc.Era seara si nu ma pricepeam sa fac mancare asa ca nu-mi ramanea decat sa mananc in oras.Ma intrebat oare de ce isi donase Lexy lucrurile? Dar asta nu era o problema in a afla.Angelo era omul potrivit.
Inainte sa ajung la apartament am dat o tura si pe la Patron Tequila.Chiar vruiam sa vad cum merge afacerea acum, cand pentru prima oara ma simteam ceva mai independent: eu tipul cu masina super tare, in fiecare seara la petreceri cu tipe marfa si inconjurat de prieteni, ajunsesem sa merg cu taxi-ul, sa mananc singur la un restaurant chinezesc sis a locuiesc intr-un apartament modest impreuna cu o ..fata.Clar ceva ce intamplase aici.
Dar revenind la ideea initiala, cand am ajuns in bar, Maureen m-a imbratisat puternic.
-Usor, usor!am strigat pentru a ma auzii.Inca ma mai doare, am spus de data asta mai bland.
-Ohh scumpule, scuza-ma!Dar spune-mi ce te aduce pe aici si in plus la ora asta?Nici nu am deschis.Fetele inca mai repeta numarul de streaptease din seara asta.
-Pai…
-O mai lasa-ti dracului muzica aia o data!Nu-mi aud copilul.
Ei bine, dupa cum v-ati dat seama, toata lumea o stia pe ea drept patroana.Eu eram mai mult un oaspete de onoare si asta pentru ca mai niciodata nu-mi faceam aparitia in calitate de altceva.
-Maureen, calmeaza-te.Lasa-le sa repete.Nu tu ai spus ca trebuie sa fie totul ok?
-Ei nici chiar asa.Doar esti cel care detine acest local.Trebuie sa te serveasca, nu sa te surzeasca.
Am zambit usor deoarece Maureen era foarte comica cand se enerva.Mi-a aratat ce incasari are barul in fiecare seara si nu erau deloc de neglijat.Chiar daca as fi ramas fara sustinerea financiara a tatalui meu, nu as fi murit de foame, ba chiar as fidus un trai destul de bun.
Am ramas acolo pana la deschiderea barului, dupa care am plecat.Nici nu vruiam sa ajung tarziu pentru ca mai aveam de despachetat, dar chiar eram curios in legatura cu ce facea Lexy.Inca mai cautam ceva cu care sa o am la mana.

In momentul in care am ajuns, toate becurile erau stinse.M-am impiedicat normal de niste sandale cu toc ale blondei.Inca nu eram sigur ca erau intacte.Oricum era vina ei ca nu-mi lasase nimic aprins, desi era ora 23:00.Devreme as spune…
Era prea liniste si asta ma cam nemultumea.Mi-am aruncat adidasii si am plecat spre camera, una din ele mai precis.Ajunsesem la concluzia ca scumpa mea colega nu era acasa.Am cautat in dulap, unde imi aranjasem hainele o pereche de pantaloni de pijama.De mult nu mai ajunsesem la ora asta acasa in asa fel incat sa am si timp sa ma schimb.Mi-am aruncat hainele pe fotoliu.In momentul in care am vrut sa ma pun in pat am avut parte de o sperietura zdravana.Lexy dormea acolo si pentru numele lui Dumnezeu nu stiam daca inima imi batea din cauza sperieturii sau din cauza a cum arata.Buclele ei blonde erau ravasite pe intreaga perina, iar corpul ei era acoperit de o camasa de noapte scurta, tivuita cu dantela. Blestemat fie momentul in care nu am aprins lumina.As fi vazut-o de la inceput.Intunericul facea atmosfera si mai tensionata.In acel moment mi-am dat seama cat de bine arata sau mai precis cat de BUNA era.Am clipit de mai multe ori pentru a ma dezmetici, dar nimic.Avea un efect excitant asupra mea.Singura nedumerire era aceea de a ma hotari unde sa dorm.Nu ma tragea inima sa plec, dar si sa raman nu era tocmai ok.Nu eram sigur pe mine.Ar mai fi fost solutia de a o trezi, dar dormea prea frumos pentru a face asta.Dintre toate posibilitatile am ales ca raman.La urma urmei eu imi alesesem primul camera si in plus toate lucrurile mele erau acolo asa ca m-am asezat langa ea.Mirosea foarte placut, lucru ce imi ingreuna situatia.Dar imediat mi-a venit o idée stralucita.Incepusem sa ma gandesc la Anais asa ca mi-am revenit si am adormit intr-un final.
In momentul in care am deschis ochii nu mi-a venit sa cred ce vedeam.O tineam pur si simplu in brate, iar ea inca dormea.As fi vrut san u ma fi trezit si mai ales in postura asta asa ca am inchis iarasi ochii, lasand-o pe sa se trezeasca “prima”.Nici intr-un minut si am auzit alarma telefonului ei.La dracu cu ea.Cum sa puna asa ceva?
Dar dupa cum ma asteptam in momentul in care s-a dezmeticit s-a ridicat brusc, tipand.Fetele astea…din orice fac o tragedie.
-Cee..cee??am intrebat surprins.
-Cum ce?Ce cauti aici? A intrebat in timp ce mi-a aruncat o perina in cap.Perversule, iesi afara din camera MEA!
-Ohhh, nu incepe cu jignirile asa de dimineata.Sa-ti clarific un lucru: asta e camera MEA.
-Ohh fii serios, scrie cumva Christian pe ea si n-am vazut eu?
-Priveste doar!Toate lucrurile mele sunt aici.
In acel moment a deschis gura sa spuna ceva, dar a inchis-o la loc.Era pentru prima oara cand reusisem sa o las fara replica.
-Daca ai vazut ca dorm aici, de ce nu m-ai trezit cand ai ajuns?
-Si sa risc sa ma trezesc cu ceva in cap?Nu, merci!
-Eii daca mi-ai fi explicat nu ti-as fi facut nimic.
-Mda…cu siguranta as fi lesinat inainte sa scot un cuvant.
-Incepi sa ma enervezi.Tu chiar stii sa faci pe cineva sa aprecieze linistea.
-Si nu numai…am zambit seducator.
-Inceteaza sa mai faci asta!
-Dar ce fac?am intrebat indiferent.
-Imi zambesti asa si probabil te astepti sa ma topesc aici dupa tine.Inca nu reusesc sa inteleg ce vad fetele la tine.
Am inceput sa rad.
-Poate ca sunt bun la altceva.N-ai de unde sa stii pana nu incerci.
-Nu, multumesc!
-La fel ca tine, de altfel.
-Poftim?a intrebat intrigata.Ai mai spus asta si ieri cand erau parintii aici.La ce dracului te referi?
-Nu, nu are rost.Am spus asta incercand sa o fac curioasa.
-Nu mai incepe sa spui ceva, fara sa termini.Pur si simplu ma scoate din sarite felul tau de a fi.
-Fii mai calma, scumpo.
-Nu-mi spune tu mie ce sa fa…
-Menajera!
-Poftim?Jucam ceva si eu inca nu mi-am dat seama?
-Nu ar fi trebuit sa te confund cu un hot, ci cu o menajera.
In acel moment am crezut ca nu voi mai scapa cu viata.
-Mi-am dorit dintotdeauna sa nu comit pacatul de a omori pe cineva, dar in cazul tau o sa fac o exceptie.Si in urmatorul moment a apucat vaza de pe noptiera, aruncand pe mine toata apa din ea.Acea dimineata fusese cea mai racoritoare din cate avusesem parte pana atunci.Nu am vazut-o decat iesind din camera cu un zambet satisfacator pe fata.Din cate imi aduceam aminte nu eram la emisiunea “Te pui cu blondele?”, dar asta nu ma scutea de la umilinta(2-0 pt Lexy).