Chapter VI-part I( Kissing the monster)

In clipa in care am deschis ochii in acea dimineata, am realizat ca Lexy nu mai era langa mine.Era bine, caci nu vruiam sa dau ochii cu ea.Nu vruiam sa ma ia la ture din nou sau si mai rau sa creada ca m-am intors.
Mi-am aruncat cateva haine rucsacul pe care mi-l pregatisem si mi-am tras un tricou pe mine.Nu aveam timp de pierdut asa ca aveam sa fac dus la Patron Tequila.Am iesit din camera hotarat sa ies pe usa apartamentului si sa nu ma mai intorc.Lexy ma bulversase in acea seara pentru ca de un lucru eram sigur: o doream si asta nu era bine.Inca nu realizam daca era si ceva mai mult.
In momentul in care am pasit pe hol, am auzit-o:
-Chris…
M-am intors brusc, dar nedumerit, caci vocea ei era chiar blanda.Am ridicat din spranceana, fara sa scot vreun cuvant.Era inca imbracata in tricoul meu si statea rezemata de totul usii de la bucatarie.
-Pleci?m-a intrebat …mhh…trista.
-Da.Am raspuns sec.
A oftat.
-Credeam ca ai uitat tot ce s-a intamplat.
-Credeai prost.
-Dar aseara?a intrebat putin rusinata.
-Aseara erai beata.Nu s-a intamplat absolut nimic.Poti sta linistita.Am stat cu tine doar ca sa fiu sigur ca vei fi bine pana dimineata.
-Imi aduc aminte tot, Chris.Inclusiv ca te-am rugat EU sa ramai.
Oh grozav.Dadusem chiar peste o blonda care-si aduce aminte ce face cand e beata.
-O perfect.Ma scutesti de multe explicatii.
-Oricum nu aveam de gand sa ti le cer.Christian poti sa treci peste si sa uiti ce s-a intamplat cu “lilis” , te rog?
-Ce se intampla cu tine?Nu ma jignesti din nou?Nu mai arunci apa pe mine?
-Sa zicem ca m-am hotarat sa facem pace.Adica…intelegi tu.
In acel moment inima a inceput sa-mi bata ceva mai tare.Se putea sa fie emotie.Dar de ce eram fericit?...cu siguranta Lexy incepea sa se comporte ceva mai normal.
M-am intors si am inceput sa merg catre ea.Vruiam sa vad carui fapt se datoreaza schimbarea.M-am apropiat destul de mult, incat sa devina agitata.Se uita la mine cu ochii ei mari si albastrii.
-Hmm am spus, uitandu-ma la ea insistent.Tu stii ce inseamna aia “pace”?
-Uite Chris, chiar nu vreau sa mai continuam.Nu am chef de ironii.
In acel moment am realizat ca in tonul vocii ei se regasea o anumita tristete, iar ochii ii erau la fel de suparati.Aveam ciudata senzatie ca eu sunt raspunzator pentru asta.Am tacut timp de cateva secunde, lucru ce a facut-o sa isi doreasca sa plece.Am prins-o de mana, tragand-o mai aproape de mine.Impulsul de a mangaia era mai presus de mine.I-am atins obrazul fin, in speranta unei alinari.A inchis ochii, dupa care mi-a zambit.Nu am avut timp de vreo reactie, caci s-a aruncat in bratele mele.Am strans-o la pieptul meu.Iubeam senzatia aia de caldura si siguranta.Nu vruiam sa-i mai dau drumul, dar cineva tocmai suna la usa.S-a desprins pentru a pleca sa deschida, dar ceva ma impiedica sa-i dau drumul.Am sarutat-o pe frunte, dupa care m-am asezat pe canapea.Aveam o vaga impresie ca la usa se afla tata.
Curiozitatea mi-a fost spulberata de vocea lui Lexy.
-Esti cautat!ochii ei erau putin umezi asa ca am ramas nedumerit.De pe hol a pasit ferm, Zoey.
Injuram faptul ca venise in acel moment, dar si mai mult injuram faptul ca ma trecuse un fior placut.Imi facea placere sa vad din nou acea bruneta pe care o iubisem, nefiind inca sigur daca acele sentimente inca mai existau.Era exact la fel cum o stiam: parul lung, drept si negru lasat pe spate, in perfect contrast cu ochii mari si patrunzatori.Avea o privire impunatoare, lucru ce o deosebea de Lexy.In acel moment le-am privit pe amandoua, realizand cat de diferite erau.
-Christian, a soptit Zoey, radicand din spranceana.
Lexy inca ma privea cu tristete, lucru ce m-a indemnat sa merg sa o iau in brate.M-am indreptat hotarat sa o fac sa-si revina.Am strans-o in brate , sarutand-o pe buze.Zoey era socata, la fel ca si Lexy.In acel moment am incremenit, caci nu stiam daca gestul meu fusese din cauza faptului ca nu suportam sa o vad suparata pe blonda sau din cauza faptului ca nu suportam ca Zoey inca sa mai creada ca o iubesc.Dupa reactia lui Lexy, stiam ca isi trasese propriile concluzii, cea plauzibila fiind cea de-a doua varianta.
-Ce cauti aici?am intrebat incruntat.
-Nu te bucuri sa ma vezi?
-Cat tupeu poti sa ai!
-Ok, Chris.Nu e nevoie sa recunosti.Stiu ca iti face placere sa ma vezi, la fel cum imi face si mie.
Am inghitit in sec, caci nu aveam raspuns pentru asta.In acel moment am simtit mana lui Lexy, parasind-o pe a mea.S-a uitat la mine intr-un mod dureros, dupa care a plecat in camera.
-Lexy, stai!am strigat, dar in zadar caci ea deja trantise usa.Vezi ce faci?am tipat la Zoey.
-Nu scumpule, mi-a soptit ea.TU faci asta!
-Poftim?am intrebat surprins.
-Tu ne ranesti pentru ca nu esti decis, pentru ca nu stii ce simti.
-Nu ai de unde sa stii tu asta!Nu stii nimic!Ai plecat, de ce nu ai ramas acolo?De ce te-ai intors?De ce????
-Chris!a strigat pentru a-mi acoperi disperarea.Stiai ca o sa ma intorc, tot timpul ai stiut.Chiar daca nu vrei sa recunosti, ai sperat la clipa asta, din momentul in care ne-am vazut pentru ultima data.
-NU, nu e adevarat!
-Nu mai nega, ceva ce e mai mult decat evident.Te iubesc, Chris.Intelege!
Conflictul din interiorul meu era din ce in ce mai grav, macinandu-ma.
-Tu nu stii sa iubesti.N-ai iubit in viata ta.Daca m-ai fi iubit nu m-ai fi facut sa sufar.Stii macar ce e aia iubire?
-Chris, calmeaza-te!si in acel moment si-a pus palmele pe fata mea.Imi era dor de acele managaieri.
-Nu-mi spune sa ma calmez!Iubirea a fost ceea ce am simtit eu pentru tine.
-Si ceea ce inca mai simti!Am incremenit, caci acele cuvinte erau rostite de Lexy.Frumoasa blonda era imbracata, gata de plecare.Nu vruiam sa creada asta!Nu vruiam sa creada ca inca o iubesc pe Zoey.Nu vruiam sa o mai iubesc pe Zoey.Nu vruiam sa o mai vad si nici sa ma mai atinga.I-am luat mainile de pe fata mea.
-Lexy ce faci?am intrebat mirat, caci in mana tinea o geanta destul de mare.
-Pa Chris!mi-a soptit , aproape fara glas.
-Unde pleci???
-Las-o!mi-a sugerat Zoey.Are tot dreptul sa plece.Asa e cel mai bine.
-Poftim?Tu sa taci!Nu te baga in ceva ce nut e priveste.
-Ba da o priveste, a strigat Lexy.Stii bine ca din cauza ei te-ai schimbat, din cauza ei ai suferit.Sfatul meu?Nu o mai lasa sa plece si de data asta.Toti stim ca inca o mai iubesti.
In acel moment s-a indreptat catre usa, trantind-o in urma ei.
M-am asezat ca in trans ape fotoliu.
-Chris, mi-a soptit mangaindu-ma Zoey pe cap.Are dreptate.
In acel moment am tras-o de mana pentru a o aseza langa mine pe canapea.Am sarutat-o adanc, de la cel mai salbatic mod posibil, pana la cel mai lent.Un lucru acum imi era cert: nimic nu mai era la fel.