Chapter V-part I (Coming home-fuck!!!)

Ce dracului???Lexy chiar avea impresia ca isi poate bate joc de mine?Iar tatal meu era sub orice critica.Acum intelegeam de fapt pentru ce locuiam cu monstrul asta.Tata o atrasese de partea lui, poate chiar o platea pentru aceste servicii.Nu suportam ca cineva sa vrea sa ma controleze sau sa ma minta.Am inspirat adanc sa ma calmez, dar imi era imposibil.Tremuram din toate incheieturile.In acel moment am auzit usa de la baie deschizandu-se.Am inchis ochii si am inceput sa numar.Dar imi era imposibil, caci tradatoarea a inceput sa vorbeasca ca de obicei, in plus.
-Oooo, dar se pare ca mai dai si pe acasa.Sa stii ca a fost perfect fara tine.Poti sa mai lipsesti.
-TACI! Am strigat fara control.In acel moment m-am ridicat de pe canapea si i-am apucat strans bratul.Deja nu o mai suportam.Termina o data sa mai faci pe victima!Te urasc, intelegi?Nu vreau sa te mai vad in viata mea.Iar pe tata il urasc si mai mult pentru ca m-a obligat sa locuiesc cu tine.
-Au, ma doare Christian!Inceteaza!simteam cum incerca sa se zbata, dar ii era practic imposibil sa se elibereze din stransoarea mea.In acel moment m-am uitat in ochii ei, care din cate am sesizat ma rugau sa o las in pace.Nu stiu despre ce vorbesti!
-Nu stii???Lexy, cum poti fii atat de mincinoasa?Ce sunt astea?si in acel moment i-am aratat lentilele.
-Sunt lentilele mele.Ce e cu ele?Ai innebunit de tot?
-Termina sa mai negi adevarul.Stiu ca tata te-a trimis sa vada ce fac.Nu puteai sa vii in calitate de Lexy, trebuia sa inventezi cine stie ce tampenii?
-Lasa-ma Christian! A tipat la mine.Nu intelegi ca nu stiu despre ce vorbesti?
In acel moment m-am infuriat si mai rau , asa ca am lipit-o de perete si am tinut-o cat mai strans.
-Nu te mai preface.Nu pleci de aici pana nu recunosti.
-Ahh, lasa-ma!Si in acel moment a inceput sa planga.Tampituleee!Ia-ti mainile de pe mine.
Parca cineva imi infipsese un cutit, caci o fulgerare ca o durere ma cuprinsese.Nu suportam sa o vad ca plange, mai ales pentru ca era vinovata.Nu se putea sa-mi pese.Nu se putea sa vreau sa o las in pace, dar corpul nu ma asculta asa ca i-am dat drumul instantaneu.In acel moment a alunecat pe perete in jos, ghemuindu-se la picioarele mele.Am incercat sa o ridic, dar nu am reusit decat sa ma asez langa ea.
-Nici nu ai idee cat de idiot poti fii.Lacrimile inca ii mai curgeau pe obraji.Nu trebuia sa aflii asta, intelegi?Tatal tau isi facea griji pentru tine, iar eu ca o tampita i-am spus ca nu esti bine deloc, ca Zoey aia cu care ai vorbit la telefon te-a adus in starea asta.Atunci mi-a zis ca nu ar fi deloc bine sa te vezi cu ea, asa ca m-a rugat frumos sa te caut.Stia ca o sa te mai faca inca o data sa suferi.
-Ce stii tu despre asta?am intrebat-o inca nervos.Nu stii nimic!
-Stiu totul!Inceteaza sa te mai comporti de parca ai fi singurul care conteaza.
-Continua!am strigat.
-Nu mai tipa la mine!Iti spun asta pentru ca vreau sa-ti arat cat de egoist esti nu pentru ca imi ordoni tu.
Am strans din dinti, inainte de a mai zice ceva.Stiam ca am nevoie sa aflu si daca mai spuneam ceva nelalocul lui cu siguranta nu mai continua.
-Stiu ca te-a parasit cu o zi inainte de nunta, fara sa-ti dea nicio explicatie.Unde iti era mintea sa te insori la 20 de ani?a intrebat inca plangand.
-Poti sa nu ma mai judeci?
-Esti un tampit pentru ca nu-ti suporti tatal, cand el iti vrea numai binele.Esti un tampit pentru ca inca o mai iubesti pe Zoey si esti la fel de tampit pentru ca te comporti asa cu mine.Uite ce e…si in acel moment s-a ridicat in timp ce-si stergea lacrimile.Daca vrei sa-ti distrugi viata, fa-o!Dar fara sa mai implici persoane nevinovate.
-Ha..am inceput sa rad fortat.Persoane nevinovate?Ca cine?Ca tine, ca tata?
-Nu suntem niciunii vinovati pentru ca te-a parasit pe tine o tarfa, ok?
M-am ridicat brusc infuriat pentru jignirea adresata lui Zoey.
-NU e tarfa!
-O ba da , E! Sau cum numesti faptu ca a fugit cu altu, desi nu era obligata sa se marite cu tine?
Avea dreptate.Stiam ca are dreptate.Tot timpul o considerasem la fel, doar ca imi era atat de greu sa recunosc.
-Gata!Nu te mai baga in viata mea.Chiar nu intelegi asta?
-Cassie si multe alte fete au fost victime ale tale.Chiar crezi ca daca Zoey te-a facut sa suferi si tu poti face orice persoana iti iese in cale sa sufere?Nu ai niciun drept.
In acel moment am realizat ce vruia sa spuna.Niciodata nu-mi dadeam seama ca asta faceam.Dar oricum nu-mi mai pasa.
-Lexy, tu nu intelegi!
-Ce nu inteleg?
-Cat am suferit si inca mai sufar!Asta nu intelegi.Nu stii cum e sa iubesti pe cineva asa de mult cum o iubeam eu pe Zoey.
-Habar nu ai nimic despre mine, Christian!Nici macar nu stii cum sunt de fapt.
-De ce m-ar interesa?am intrebat-o cu dispret.Esti o mincinoasa.Ai fost in stare sa te dai drept altcineva.De ce ai facut-o?
-Pentru ca nu vruiam sa crezi ca imi pasa!Pentru ca nu am putut sa-l refuz pe tatal tau.A fost atat de dragut cu mine si macar atata lucru sa fac pentru el.
-Iti pasa?am intrebat-o confuz.Lexy oare chiar simtea ceva pentru mine?
-NU!Am crezut ca esti altfel si ca te pot ajuta, dar esti la fel ca toti ceilalti.
-Si tu esti la fel ca toate celelalte.Nu ai nimic special.Esti absolut comuna.Ai un mod foarte ciudat de a ajuta oamenii.Inceteaza sa mai faci asta!Le faci RAU!
-Taci, tampitule!Nu-i adevarat.A inceput din nou sa planga.
Aveam ciudatul impuls de a o imbratisa sa o calmez, dar nu merita.
Mi-am apucat cheile de pe masa si am trantit usa cat de tare am putut.
Un lucru era cert: nu vruiam sa ma mai intorc acolo, niciodata!Acum Lexy mi se parea ca seamana atat de tare cu Zoey, dar nu stiam sigur daca incepea sa-mi placa la fel de mult( fuck love!Ma durea sa stiu ca ma mintise).